Încercare de conciliere între statele membre şi PE asupra bugetului UE pe 2012

Reprezentanţii celor 27 de state membre ale UE şi cei ai Parlamentului European vor încerca vineri, la Bruxelles, să ajungă la un acord privind bugetul pentru 2012, care combină măsuri de austeritate cu măsuri de relansare, însă discuţiile se anunţă dificile, dat fiind faptul că poziţiile sunt extrem de divizate.

O sursă europeană citată de France Presse a precizat că un eşec nu este exclus dacă cele două părţi vor refuza să accepte concesii.

Reuniunea organizată la Bruxelles este o încercare de conciliere, ultima pentru a obţine un acord.

Negocierile se poartă în jurul a 4 miliarde de euro, iar Parlamentul European pare a încerca să adopte o poziţie dură. Europarlamentarii au aprobat la 26 octombrie un proiect de buget care prevede cheltuieli de 133 de miliarde de euro în 2012, reprezentând o creştere de 6,6 miliarde de euro (5,2%) faţă de 2011. Propunerea depăşeşte chiar şi proiectul prezentat de Comisia Europeană, care preconizează o creştere de 4,9% a bugetului, la 132 de miliarde de euro.

Însă, statele membre, care au probleme cu finanţele, refuză să accepte o creştere mai mare de 2,2% şi vor să limiteze cheltuielile la 129 de miliarde de euro.

Marja lor de manevră este extrem de redusă, deoarece Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria şi Olanda au votat împotriva acestei propuneri considerate prea generoasă.

Bugetul comunitar este, în esenţă, constituit din contribuţiile statelor membre. Perioada destinată concilierii se va încheia luni. Dacă nu se va ajunge la nicio înţelegere, Comisia va trebui să facă o nouă propunere.

Negocierile au început prost. Conduse de premierul britanic David Cameron, statele din UE au cerut o cură de austeritate în ceea ce priveşte cheltuielile europene, scrie AFP. David Cameron, care este prezent vineri la Bruxelles pentru întâlniri cu preşedintele UE Herman Van Rompuy şi preşedintele CE Jose Manuel Barroso, a criticat alocarea a 240 de milioane de euro pentru amenajarea unei noi clădiri 'Europa' la Bruxelles care ar urma să fie folosită de funcţionarii europeni.

Statele membre au redus proiectul de buget al Comisiei cu 3,5 miliarde de euro. Ele au tăiat în special 1,29 miliarde de euro din plăţile fondurilor europene, 786 de milioane de euro din cheltuielile pentru agricultură, aproape 200 de milioane de euro pentru acţiunile externe şi 87 de milioane de euro din cheltuielile administrative.

Europarlamentarii au pus la loc banii tăiaţi de state şi au adăugat 471 de milioane de euro în proiectul lor. "Acest buget arată că vrem să întărim UE, că vrem o Uniune Europeană competitivă pentru a relansa creşterea", a explicat preşedintele PE, polonezul Jerzy Buzek.

Cele două părţi abordează această reuniune de conciliere 'într-un spirit constructiv', însă 'un acord este încă departe de a fi încheiat', a subliniat o sursă europeană.

Reprezentanţii statelor membre se reunesc vineri dimineaţă la Bruxelles pentru a-şi finaliza poziţia. Ei urmează să se pronunţe asupra unui buget suplimentar de 550 de milioane de euro pentru 2011. Banii sunt destinaţi pentru a rambursa acţiunile pe care le-au angajat pentru lupta împotriva şomajului.

Negocierile de conciliere cu reprezentanţii PE vor începe ulterior. Acestea ar urma să dureze 'întreaga zi şi o parte din seară', au atras atenţia negociatorii.

Știre preluată de la: Agerpres

Parlamentul European cere o politică la nivel comunitar pentru rezolvarea problemei câinilor vagabonzi

Parlamentul European a adoptat joi, în sesiunea plenară de la Bruxelles, o declaraţie scrisă iniţiată de eurodeputatele Daciana Sârbu (PSD) şi Adina Vălean (PNL) care solicită măsuri eficiente şi corecte, în plan european, pentru rezolvarea problemei câinilor vagabonzi, se arată într-un comunicat de presă.

Declaraţia, iniţiată alături de eurodeputaţii Elisabeth Jeggle (Germania, Grupul Partidului Popular European), Raül Romeva i Rueda (Spania, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) şi Janusz Wojciechowski (Polonia, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), îndeamnă statele membre să adopte strategii privind gestionarea populaţiei canine, care să cuprindă măsuri precum sterilizarea animalelor cu şi fără stăpân, legi privind controlul câinilor şi promovarea principiului deţinerii responsabile de animale de companie.

Acţiunea a pornit de la ameninţarea reprezentată de câinii fără stăpân la adresa sănătăţii şi a siguranţei publice, în mai multe ţări membre UE, precum şi de la realitatea măsurilor ineficiente, lipsite de rezultate şi adesea marcate de cruzime la adresa animalelor, aplicate sau planificate de unele state precum România, se precizează în comunicat.

Europarlamentarii urmăresc, prin iniţiativa lor, generarea de politici coordonate, eficiente, concordante cu legile comunitare şi ferite de excese, la nivelul întregii Uniuni Europene.

"Ne dorim străzi curate şi sigure, şi ne dorim acest lucru fără a apela la cruzime faţă de animale sau la încălcarea legilor comunitare. Acest fenomen provoacă, în fiecare zi, suferinţa unui mare număr de oameni, şi niciuna din măsurile la care s-a recurs până acum nu a dus la controlarea fenomenului. O politică la nivel european poate aduce în sfârşit o soluţie, oferindu-le statelor membre şi direcţiile acceptabile de acţiune, şi limitele acestora", subliniază Daciana Sârbu, citată în comunicat.

"Comisia Europeană are acum obligaţia să propună, pe baza recomandărilor noastre, un set de măsuri valabile pe tot teritoriul UE, care să se aplice uniform, să ducă la rezultate rapide şi să respecte spiritul legilor europene, inclusiv al celor referitoare la bunăstarea animalelor", afirmă, la rândul său, Adina Vălean.

Declaraţia, care a primit susţinerea, prin semnătură, a unei majorităţi de circa 400 de europarlamentari, urmăreşte, printre altele, reglementarea clară a limitelor şi exigenţelor pe care le presupune deţinerea unui animal de companie, având în vedere că una dintre cauzele amplorii acestui fenomen este abandonarea câinilor de către foştii lor stăpâni. De asemenea, pentru a se evita răspândirea bolilor, documentul propune identificarea şi înregistrarea obligatorie a tuturor câinilor, prin sisteme compatibile la nivelul UE, se mai subliniază în comunicat.

Știre preluată de la: Agerpres

Parlamentul European deschide noul centru pentru vizitatori: Parlamentarium

Parlamentul European deschide, în data de 14 octombrie, noul centru pentru vizitatori, Parlamentarium.

Parlamentarium este primul centru pentru cetățeni care oferă informații în 23 de limbi. Totodată, există un ghid electronic care prezintă trecutul, prezentul și viitorul Parlamentului European.

„Expoziția arată că Europa a făcut un drum lung, supraviețuind după două războaie mondiale, reunind continentul scindat și având în comun acum un proiect politic care va prospera și va depăși provocările cu care ne confruntăm astăzi“, a spus preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Intrarea la Parlamantarium este gratuită, central fiind deschis toată săptămâna, mai puțin luni dimineață. Adresa Parlamantarium este Parlamentul European, Rue Wiertz 60, clădirea Willy Brandt, B-1047 Brussels.

Sursa: Parlamentul European

Parlamentul European face presiuni în dosarul Schengen

Parlamentul European va exercita o nouă presiune pe statele membre privind extinderea Spaţiului Schengen. O rezoluţie susţinută de aproape toţi deputaţii europeni va fi votată în plenul Parlamentului în 13 octombrie. Ea este redactată în perspectiva summit-ului UE din 18 octombrie.

Rezoluţia, ce va fi prezentată de principalele grupuri din Parlamentul European, adică de socialiști, liberali şi creştin-democrați, cere o decizie rapidă privind aderarea României şi a Bulgariei.

Aceasta este a doua rezoluție prezentată de Parlamentul European în doar câteva luni, prima datând din 8 iunie şi cerând de asemenea o decizie rapidă.

Textul arată că Sofia şi Bucureştiul sunt partenere credibile din Europa de est, care au contribuit întotdeauna la securitatea continentului.

În plus, România şi Bulgaria sunt perfect pregătite din punctul de vedere al implementării cerinţelor Spaţiului Schengen.

Statele membre, reunite în summit la Bruxelles pe 18 octombrie sunt deci somate să ia o decizie exclusiv în baza criteriilor tehnice.

Rezoluţia face astfel aluzie la reticenţele olandeze şi finlandeze, care împiedică extinderea Schengen din cauza nivelului de corupţie din România şi din Bulgaria.

Parlamentul le mai cere capitalelor să îşi menţină promisiunea făcută Bucureştiului şi Sofiei la aderarea acestora la UE. În baza Tratatului de aderare al celor două, ele pot intra în Spaţiul Schengen, atunci când vor fi îndeplinit toate criteriile tehnice.

Președinția poloneză a UE va fi şi ea prezentă la dezbaterea din Parlamentul European. Polonia intenţionează să plaseze subiectul Schengen pe agenda şefilor europeni de state şi de guverne, dar nu se ştie încă în ce formă va intra el în discuţie.

Știre preluată de la: Mediafax

Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?

Cât de harnici sunt europarlamentarii români? Aceasta este întrebarea la care răspunde cercetarea Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, care contine informaţii detaliate privind activitatea individuală a fiecăruia dintre cei 33 de europarlamentari români în perioada iulie 2009 - iulie 2011.

Studiul arată că pe parcursul celor doi ani scurşi din actuala legislatură, eurodeputaţii români au fost mai prezenți în Parlamentul European. Dacă în primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009), România s-a aflat pe ultima poziţie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), în clasamentul întocmit doar pentru anul 2011, România a urcat până pe poziţia a 16-a. Cu toate acestea, în total, în cei doi ani, delegaţia ţării noastre se află încă la coada clasamentului, ocupând locul 25.

Până nu demult, delegaţia noastră stătea bine doar la activităţi secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moţiunilor de rezoluţie şi discursurile în plen. În ultimul timp, a existat o creştere şi în ceea ce priveşte activităţile de substanţă, prin intermediul cărora se poate exercita o influenţă efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).

“Pe baza datelor disponibile în acest moment şi a experienţei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influenţa României în Parlamentul European este în creştere. Pentru fructificarea la maximum a potenţialului deţinut de România, este necesar însă un volum de muncă şi mai ridicat al europarlamentarilor noştri, precum şi creşterea gradului de consultare dintre aceştia şi partenerii sociali şi instituţionali din ţară”, a declarat directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, Doru Franţescu.

Europarlamentarii români nu par a avea deloc trac în a lua cuvântul în Parlamentul European. Ca delegaţie naţională ne aflăm pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Eurodeputaţii PSD, PC şi cei ai PDL sunt mult mai vorbăreţi decât cei ai PNL. În ceea ce priveşte activităţile de substanţă, europarlamentarii PSD şi PC ocupă prima poziţie la capitolele rapoarte redactate (uşor în faţa celor de la PNL) şi rapoarte amendate (uşor în faţa celor de la PDL). Liberalii se situeaza pe prima poziţie la redactarea avizelor, iar PD-L a fost până prezent la cele mai multe lucrări plenare. Europarlamentarii aleşi pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor şi George Becali) au o prezenţă extrem de scăzută, situându-se printre ultimii la acest capitol dintre toţi parlamentarii europeni: George Becali ocupă ultimul loc (736), iar Corneliu Vadim Tudor locul 727 (din 736).

Un punct sensibil pentru eurodeputaţi români în PE îl reprezintă domeniul Agricultură şi dezvoltare rurală. Acest fapt este evidenţiat de distanţările deputaţilor români faţă de colegii lor din alte delegaţii naţionale, situaţie resimţită în toate cele 3 grupuri politice europene. Explicaţia rezidă în mod evident în faptul că pentru România acest domeniu este unul de interes major, iar după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite în a decide legislaţia aplicabilă în acest secor.

Un al doilea domeniu care pare a suscita poziţii politice distincte ale eurodeputaţilor români este Industrie, cercetare şi energie. Aici se înregistrează un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputaţilor români în raport cu deputaţii din celelalte state membre ale UE.

Ştire preluată de la: Capital