CE va cere statelor membre o majorare "substanţială" a bugetului pentru anul următor

Comisia Europeană (CE) va cere miercuri statelor membre să accepte o creştere substanţială a bugetului pentru anul următor, de la nivelul actual de 129 miliarde de euro, pentru a putea achita obligaţiile UE rezultate din cofinanţarea diverselor proiecte.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, ar putea fi propusă o majorare de 9 miliarde de euro faţă de bugetul pentru acest an. Suma nu a fost confirmată, dar, potrivit unei surse, majorarea va fi "substanţială".

Proiectul va fi prezentat miercuri la o reuniune a Comisiei, iar până la un summit-ul UE din iunie, la care ar trebui să fie adoptat bugetul, vor avea loc negocieri dure, întrucât mai multe state, între care Franţa şi Marea Britanie, refuză orice majorare a contribuţiei naţionale, au spus sursele AFP.

Guvernele au limitat bugetul pentru acest an la 129 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai puţin faţă de propunerile Comisiei şi Parlamentului European, în ideea de a alinia cheltuielile UE cu austeritatea din majoritatea ţărilor membre.

La momentul respectiv, comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski, a avertizat că executivul comunitar "nu va putea plăti toate facturile". Evoluţia ulterioară i-a dat dreptate, notează AFP. Comisarul a anunţat în martie că Parlamentul are probleme în a identifica fonduri de 11 miliarde de euro, necesare pentru a achita statelor facturile trimise la sfârşitul anului trecut.

Statele UE prezintă tot mai multe facturi pentru rambursare de la bugetul UE, deoarece 2013 este ultimul an al exerciţiului bugetar 2007-2013, iar reducerile de fonduri din ultimii doi ani a determinat executivul comunitar să amâne multe plăţi.

Știre preluată de la: Mediafax

Miniştrii de Externe deschid dezbaterea despre bugetul UE

Bugetul UE pentru 2014-2020 este dezbătut luni, 26 martie, la Bruxelles, de miniştrii de Externe. Dezbaterea a început de fapt în iunie 2011 şi ea ar trebui să se încheie în vara acestui an. Pentru moment, statele membre ale UE îşi definesc poziţia de negociere, care va fi probabil în dezacord important cu Parlamentul European şi nu numai.

Comisia Europeana propunea anul trecut ca între 2014 şi 2020, UE să dispună de 125 de mii de miliarde de euro. Vremurile sunt însă grele şi aşa cum doreau unele state, Comisia a propus o plafonare a contribuţiilor naţionale ale acestora la bugetul comunitar.

Economii, fie şi minore, ar trebui făcute în anumite sectoare în favoarea altora. Agricultura şi regiunile sărace sunt domeniile care pierd mici finanţări în favoarea cercetării, inovaţiei şi a educaţiei.

Ţările mai puţin prospere nu sunt de acord cu aceasta, prin urmare o dezbatere aprinsă se anunţă încă de acum.

Marii contribuitori la bugetul comunitar, ca Germania, Finlanda, Franţa şi Marea Britanie cer dimpotrivă, mai multă reticenţă în cheltuieli şi o plafonare a contribuţiei lor.

Săptămâna trecută, o dezbatere similară implicând şi Comisia Europeană şi preşedinţia daneză a UE a avut loc la PE.

Comisia, prin al său preşedinte José Manuel Barroso s-a arătat enervată de faptul că unele state au respins ideea aplicării unei taxe europene înainte chiar de a şti despre ce fel de taxă se poate vorbi. Barroso se referea aici la tax ape tranzactiile financiare, susţinută ferm de Franţa şi respinsă de Suedia şi Marea Britanie.

La fel, ideea ca Marea Britanie să primească în continuare înapoi circa şase miliarde de euro din banii puşi pe masă anual enervează o parte a UE. Este vorba despre faimosul British rebate, un "privilegiu" care nu-i este propriu doar Marii Britanii ci într-o mai mică măsură şi Danemarcei.

Danemarca, aflată la preşedinţia UE spune că este împotriva ideii, dar dacă practica aceasta continuă pentru Londra, atunci ea ar trebui să continue şi pentru Copenhaga.

Știre preluată de la: RFI

Martin Schulz: Parlamentul nu va accepta mai puțini bani pentru bugetul european

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, pe 22 martie, în deschiderea conferinței privind cadrul bugetar UE pe termen lung (2014-2020), că Parlamentul nu va accepta mai puțini bani pentru bugetul european.

Numai beneficiind de un buget rezonabil va putea UE să investească în creștere pe timp de criză, a adăugat Schulz, adăugând că bugetul UE ar trebui finanțat complet prin resurse proprii, evitând negocierile privind contribuțiile statelor membre.

În momentul de față, 75% din venitul pentru bugetul UE provine din statele membre, pe baza PIB-ului fiecăruia. Negocierile se concentrează pe câți bani aduce fiecare stat la bugetul UE și cât primește fiecare apoi. Comisia Europeană propune o resursă mai simplă de TVA și o taxă pe tranzacțiile financiare, care ar reduce contribuțiile statelor membre bazate pe PIB. Parlamentul European sprijină ambele propuneri.

În cadrul conferinței de la Parlamentul European, preşedintele Martin Schulz a arătat că statele înmulțesc sarcinile UE, reducând, în același timp, banii alocați pentru implementarea politicilor acesteia, lucru care nu poate să funcționeze.

Premierul danez Helle Thorning-Schmidt a menționat importanța reformei bugetului, deoarece această oportunitate apare doar o dată la șapte ani. Conform doamnei Thorning-Schmidt, un buget bun trebuie să se concentreze pe cercetare și dezvoltare, politicile verzi și solidaritate cu regiunile mai sărace.

Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a arătat că bugetul UE este un buget pentru investiții, nu pentru cheltuielile actuale; nu înseamnă investiții în Bruxelles și instituții, și sprijin pentru regiunile și orașele Uniunii.

Comisarul pentru buget, Janusz Lewandowski, a precizat că taxa pe tranzacțiile financiare ar putea reduce contribuțiile PIB ale statelor membre cu 50% până în 2020. Noua taxă ar putea contribui cu 54 de miliarde de euro la bugetul UE, în cazul în care două treimi din aceasta ar ajunge în bugetul UE și o treime în bugetele naționale.

Sursa: Parlamentul European

Autoritatea Bancară a UE va contesta o mare parte dintre planurile de recapitalizare ale băncilor

Autoritatea Bancară Europeană va contesta o mare parte dintre proiectele de restructurare a capitalului propuse de marile bănci din zona euro pentru a se alinia noilor reglementări, deoarece le consideră lipsite de credibilitate.

Autoritatea a anunţat în decembrie că 30 de mari bănci europene trebuie să-şi consolideze capitalul cu un total de 115 miliarde euro pentru a atinge ţinta privind rata de adecvare a capitalului de rang întâi, de 9% din activele ponderate la risc.

Băncile au primit termen până pe 27 ianuarie să depună la EBA proiecte de recapitalizare prin intermediul autorităţilor naţionale de reglementare. Proiectele trebuie să cuprindă modalităţile prin care se vor alinia noilor reglementări şi vor fi discutate săptămâna viitoare de consiliul director al agenţiei europene.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, aproximativ jumătate dintre măsurile prezentate de bănci în aceste proiecte nu au credibilitate, informează Financial Times.

Două dintre tacticile vizate de bănci au atras cele mai multe critici, respectiv modificarea modului în care o instituţie de credit ponderează activele la risc şi angajarea la vânzări de active care au şanse mici să atragă cumpărători.

Totodată, profiturile estimate de bănci în rapoarte pentru primul semestru al acestui an par exagerate în unele cazuri, în contextul deteriorării perspectivelor economice ale zonei euro, au adăugat sursele citate.

Surse oficiale au declarat în luna ianuarie că se aşteaptă ca băncile Commerzbank (Germania) şi Monte dei Paschi di Siena (Italia), cu deficite de capital stabilite de EBA la 5,3 miliarde euro, respectiv 3,3 miliarde euro, să aibă mari probleme în încercarea de a atinge ţintele stabilite de agenţia europeană fără a apela la sprijinul statului.

Între timp, Commerzbank a anunţat că a atras capital de 3 miliarde euro, iar autoritatea germană de reglementare a sistemului financiar, Bafin, s-a arătat vineri optimistă în privinţa situaţiei băncii.

Singura mare bancă europeană care a optat pentru o emisiune de drepturi de preempţiune pentru a-şi consolida capitalul este grupul italian UniCredit.

Toate celelalte bănci au apelat la vânzări de active, recalcularea activelor ponderate la risc, promisiuni de retenţie a profiturilor şi aşa-numite măsuri de management al obligaţiilor financiare, inclusiv răscumpărarea obligaţiunilor care se tranzacţionează sub valoarea nominală, proces care conduce la un câştig imediat de capital, potrivit surselor citate.

Testele de stres ale EBA şi deficitele de capital identificate de autoritate şi-au atras critici zgomotoase din partea băncilor europene. Unii politicieni, în special din Italia şi Germania, dar şi unele autorităţi naţionale şi-au exprimat de asemenea îndoiala privind rezultatele evaluărilor efectuate de autoritatea europeană şi au avertizat că impunerea unor recapitalizări într-o perioadă atât de dificilă ar putea declanşa o criză a creditelor.

În acest context, Autoritatea Bancară pare tot mai deschisă către compromisuri privind detaliile proceselor de restructurare a capitalului.

Știre preluată de la: Mediafax

Încercare de conciliere între statele membre şi PE asupra bugetului UE pe 2012

Reprezentanţii celor 27 de state membre ale UE şi cei ai Parlamentului European vor încerca vineri, la Bruxelles, să ajungă la un acord privind bugetul pentru 2012, care combină măsuri de austeritate cu măsuri de relansare, însă discuţiile se anunţă dificile, dat fiind faptul că poziţiile sunt extrem de divizate.

O sursă europeană citată de France Presse a precizat că un eşec nu este exclus dacă cele două părţi vor refuza să accepte concesii.

Reuniunea organizată la Bruxelles este o încercare de conciliere, ultima pentru a obţine un acord.

Negocierile se poartă în jurul a 4 miliarde de euro, iar Parlamentul European pare a încerca să adopte o poziţie dură. Europarlamentarii au aprobat la 26 octombrie un proiect de buget care prevede cheltuieli de 133 de miliarde de euro în 2012, reprezentând o creştere de 6,6 miliarde de euro (5,2%) faţă de 2011. Propunerea depăşeşte chiar şi proiectul prezentat de Comisia Europeană, care preconizează o creştere de 4,9% a bugetului, la 132 de miliarde de euro.

Însă, statele membre, care au probleme cu finanţele, refuză să accepte o creştere mai mare de 2,2% şi vor să limiteze cheltuielile la 129 de miliarde de euro.

Marja lor de manevră este extrem de redusă, deoarece Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria şi Olanda au votat împotriva acestei propuneri considerate prea generoasă.

Bugetul comunitar este, în esenţă, constituit din contribuţiile statelor membre. Perioada destinată concilierii se va încheia luni. Dacă nu se va ajunge la nicio înţelegere, Comisia va trebui să facă o nouă propunere.

Negocierile au început prost. Conduse de premierul britanic David Cameron, statele din UE au cerut o cură de austeritate în ceea ce priveşte cheltuielile europene, scrie AFP. David Cameron, care este prezent vineri la Bruxelles pentru întâlniri cu preşedintele UE Herman Van Rompuy şi preşedintele CE Jose Manuel Barroso, a criticat alocarea a 240 de milioane de euro pentru amenajarea unei noi clădiri 'Europa' la Bruxelles care ar urma să fie folosită de funcţionarii europeni.

Statele membre au redus proiectul de buget al Comisiei cu 3,5 miliarde de euro. Ele au tăiat în special 1,29 miliarde de euro din plăţile fondurilor europene, 786 de milioane de euro din cheltuielile pentru agricultură, aproape 200 de milioane de euro pentru acţiunile externe şi 87 de milioane de euro din cheltuielile administrative.

Europarlamentarii au pus la loc banii tăiaţi de state şi au adăugat 471 de milioane de euro în proiectul lor. "Acest buget arată că vrem să întărim UE, că vrem o Uniune Europeană competitivă pentru a relansa creşterea", a explicat preşedintele PE, polonezul Jerzy Buzek.

Cele două părţi abordează această reuniune de conciliere 'într-un spirit constructiv', însă 'un acord este încă departe de a fi încheiat', a subliniat o sursă europeană.

Reprezentanţii statelor membre se reunesc vineri dimineaţă la Bruxelles pentru a-şi finaliza poziţia. Ei urmează să se pronunţe asupra unui buget suplimentar de 550 de milioane de euro pentru 2011. Banii sunt destinaţi pentru a rambursa acţiunile pe care le-au angajat pentru lupta împotriva şomajului.

Negocierile de conciliere cu reprezentanţii PE vor începe ulterior. Acestea ar urma să dureze 'întreaga zi şi o parte din seară', au atras atenţia negociatorii.

Știre preluată de la: Agerpres