Eurodeputat italian: România şi Bulgaria sunt incapabile să controleze fluxurile de imigranţi ilegali

România şi Bulgaria sunt incapabile să controleze fluxurile de imigranţi ilegali, iar deschiderea spaţiului Schengen pentru cele două state ar fi un risc, a declarat joi, pentru Agerpres, eurodeputatul italian Oreste Rossi, din partea formaţiunii Liga Nordului.

"România şi Bulgaria nu îndeplinesc cerinţele standard ale Uniunii Europene pentru a avea acces la spaţiul Schengen. Ar fi un risc să deschidem acest spaţiu, deoarece (România şi Bulgaria) sunt incapabile să controleze fluxurile de imigranţi ilegali, iar prima consecinţă ar fi intrarea facilă a imigranţilor în ţările noastre", a declarat Rossi, solicitat să explice o afirmaţie făcută recent, alături de un alt eurodeputat al Ligii Nordului, Claudio Morganti, conform căreia Olanda a adoptat o poziţie corectă opunându-se aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

"Statele membre ar avea atunci o problemă în administrarea fluxurilor (de imigranţi ilegali), dat fiind faptul că Europa nu este întotdeauna pregătită să reacţioneze în faţa acestor probleme, după cum a arătat în trecut", a mai precizat Rossi, membru al Ligii Nordului, formaţiune considerată naţionalistă şi xenofobă.

Liderii de stat şi de guvern din UE au convenit, în Consiliul European încheiat vineri la Bruxelles, să revină la subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în vederea adoptării unei decizii în luna septembrie a acestui an. "Consider că decizia Consiliului European de a amâna dezbaterea privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost corectă, deoarece acum este mult mai bine ca UE să-şi concentreze eforturile pe rezolvarea crizei financiare", a subliniat eurodeputatul italian.

"Până acum, România şi Bulgaria nu au îndeplinit cerinţele UE, aşa că nu are rost să se discute despre acest lucru (n.r. - aderarea la spaţiul Schengen)", a mai spus el.

Știre preluată de la: Mediafax

Imigranţii care doresc să obţină paşaport britanic trebuie să treacă un test de istorie şi cultură

Imigranţii vor trebui să treacă un test de istorie şi cultură britanică pentru a primi paşaport britanic, a anunţat luni premierul David Cameron, relatează Daily Mail în ediţia sa de marţi.

În cadrul unu plan mai amplu pentru controlul frontierelor, premierul a făcut apel la public să sesizeze Crimestoppers (program nonguvernamental care încearcă să combată infracţionalitatea garantând anonimatul reclamanţilor) în privinţa persoanelor suspectate că ar fi imigranţi ilegali. Cameron a recunoscut că în unele comunităţi există 'tensiune şi disconfort' în privinţa nivelului imigraţiei.

Cetăţenilor străini care doresc să se stabilească permanent în Marea Britanie li se cere de şase ani să răspundă la un test grilă intitulat 'Life in the UK'. Însă, într-o decizie controversată, miniştrii muncii au decis să nu includă o secţiune de istorie, întrucât ar fi 'prea mult şi nu ar fi corect'. În schimb, imigranţii au trebuit să răspundă unor întrebări despre structura Uniunii Europene (UE), alocaţiile de stat, drepturi egale şi discriminare. Luni, David Cameron a spus că responsabilii guvernamentali 'vor revizui întregul test pentru a plasa în centrul lui istoria şi cultura britanică'.

Testele ar urma să conţină întrebări din subiecte ca ocupaţia romană, regina celtică Boudicca, cucerirea normandă, Magna Carta, Războiul celor două roze, Elisabeta I, Bătălia Angliei şi Winston Churchill. De asemenea, aspiranţii vor trebui să răspundă la întrebări privind operarea pieţei unice sau despre diferenţele dintre Consiliul Europei, Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi Parlamentul European.

În al doilea său discurs major despre imigraţie, Cameron a declarat că vrea să asigure 'corectitudinea' foarte necesară sistemului. 'Deşi este crud să spui că imigranţii vin în Marea Britanie să ne ia toate slujbele, nu există nicio îndoială că imigraţia slab controlată a dus la eşecul sistemului nostru de protecţie socială şi a făcut ca guvernele şi angajatorii să continue să risipească banii din cotizaţii pe alocaţii', a spus premierul britanic.

Premierul a mai spus că, pentru a-şi respecta promisiunea de a reduce migraţia netă la zeci de mii de indivizi, guvernul a trebuit să reducă numărul de vize pentru studenţi, de vize de muncă, precum şi să combată fenomenul căsătoriilor în scopul obţinerii cetăţeniei.

Au existat de asemenea propuneri ca imigranţii să fie obligaţi să plătească o sumă, posibil chiar de câteva mii de lire sterline, înainte de a li se permite intrarea în Marea Britanie. În acelaşi context, s-a propus şi sancţionarea oricărui imigrant care datorează peste o mie de lire sterline pentru asistenţă medicală care nu este de urgenţă. Acestuia ori nu i se va acorda o viză, împiedicându-l să beneficieze de continuarea tratamentului, ori i se va refuza permisul de şedere.

În plus, oficialii britanici estimează că propunerea de a diminua 'turismul în scopuri medicale' ar putea duce la economisirea a 20 de milioane de lire sterline pe o perioadă de cinci ani.

Discursul lui David Cameron conţine şi un angajament de a legifera considerarea căsătoriei forţate ca ilegală, ideea despre care mulţi susţin că este inaplicabilă, întrucât este puţin probabil ca victimele să sesizeze autorităţile. În schimb, s-a renunţat la ideea de a cere firmelor să ţină o evidenţă a angajaţilor străini.

Știre preluată de la: Agerpres

MB: Numărul lucrătorilor imigranţi creşte puternic, la fel numărul şomerilor britanici

Numărul de locuri de muncă ocupate de persoane născute în afara Regatului Unit a crescut cu aproape 300.000 între lunile martie şi iunie, în timp ce numărul persoanelor angajate născute în Marea Britanie a scăzut cu 50.000, indică noi cifre furnizate de Oficiul Naţional de Statistică /ONS/ şi preluate miercuri de The Daily Telegraph.

Creşterea numărului de lucrători născuţi în străinătate din Marea Britanie subliniază o puternică "lipsă de competenţe" în rândul cetăţenilor Regatului Unit - ceea ce înseamnă că angajatorii trebuie să importe forţă de muncă din Asia şi Europa Centrală, au avertizat observatorii.

Cifrele oficiale privind piaţa forţei de muncă - mai proaste decât se aştepta - arată că şomajul din Marea Britanie a crescut cu 38.000 de persoane ajungând la 2,49 milioane, sau 7,9% din populaţie.

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, a admis cifrele sunt dezamăgitoare, însă a subliniat că se crează încă locuri de muncă în economia britanică.

Cifrele au indicat, de asemenea, că numărul de femei şomere este la cel mai înalt nivel din ultimul sfert de secol. Această situaţie este cauzată de reducerile de personal din sectorul public, care angajează un număr disproporţionat de femei, au explicat economiştii.

Totodată, potrivit datelor ONS, numărul persoanelor angajate în prezent în Marea Britanie se ridică la 25 milioane în perioada amintită, în scădere cu 50.000 faţă de un an mai devreme.

În schimb numărul de persoane angajate născute în afara Marii Britanii est de 4,15 milioane, în creştere cu 289.000 faţă de anul trecut.

ONS a explicat însă că nu toate persoanele incluse în categoria "născute în afara Regatului Unit" sunt lucrători migranţi, în condiţiile în care acest grup include mulţi cetăţeni britanici.

Cu toate acestea, alte date din raportul amintit au confirmat că lucrătorii străini obţin locuri de muncă într-o proporţie cu mult mai mare decât cei născuţi în Marea Britanie. Astfel, numărul de cetăţeni străini angajaţi a crescut cu 166.000 în perioada menţionată, în timp ce numărul de cetăţeni britanici angajaţi a crescut cu o cifră mult mai mică - de doar 71.000.

În altă parte în raport, ONS susţine că numărul de persoane forţate să accepte o slujbă cu jumătate de normă deoarece nu au găsit altceva a crescut cu 83.000, ajungând la 1,26 de milioane, cea mai mare cifră din 1992, atunci când aceste date au început să fie înregistrate. Cifrele au indicat, de asemenea, continuarea unei tendinţe îngrijorătoare a şomajului în rândul tinerilor. Astfel, numărul de şomeri cu vârste între 16-24 ani a crescut cu 15.000, ajungând la 949.000 între lunile martie şi iunie, ceea ce înseamnă că peste 1 din 5 tineri - sau 20,2 % - sunt în prezent şomeri.

Ştire preluată de la: Agerpres