Leonard Orban participă la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, va lua parte la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene (UE), care va avea loc luni, 26 martie 2012, la Bruxelles.

Cu această ocazie, va fi organizată o dezbatere cu caracter orientativ referitoare la viitorul cadru financiar multianual al Uniunii 2014-2020.

Pe agenda reuniunii mai figurează şi discuţii legate de îndeplinirea de către statele membre ale UE a deciziilor luate de Consiliul European din martie 2012.

Sursa: Ministerul Afacerilor Europene

Ungureanu: Cred că este cazul să avem un Consiliu European Extraordinar

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu consideră necesară convocarea unui Consiliu European Extraordinar, declaraţia fiind făcută în contextul opiniilor formulate cu privire la opoziţia Olandei faţă de aderarea României la Schengen, şi la atitudinile "xenofobe, clar antieuropene", scrie "Gândul".

"Cred că pe Schengen trebuie făcut un efort suplimentar de insistenţă politică, nu doar declarativă, chiar dacă vom avea o dată fixă în septembrie. Discuţia despre Schengen cred că trebuie purtată într-un context politic mai larg. Există un stat care se opune intrării României în spaţiul Schengen pe seama unui calcul politic intern care derivă din fragilitatea guvernării, determinată de compoziţia politică a guvernării. Sunt trei reprezentanţi ai unui partid de extremă dreaptă care, aşa se vede de la Bucureşti, ţin ostatică guvernarea, dictează pe temele importante. Nenorocirea este că aceşti trei sunt şi promotorii unei atitudini xenofobe, clar antieuropene. Cred că e cazul să avem un Consiliu European extraordinar, în care să discutăm foarte sincer ce se întâmplă, cum putem reacţiona pentru a susţine politicile pro-europene, în aşa fel încât asemenea cazuri care erodează politica europeană să nu ţină captive politicile de integrare. Pentru că nu este doar cazul Olandei, ca să vorbim foarte deschis, este şi cazul Finlandei. Cred că este cazul să discutăm franc cum reacţionează Europa politică la creşterea influenţei electorale a extremei drepte. Nu mi se pare indecent să recunoaştem problema, să o expunem şi să căutăm soluţii la nivelul statelor membre", a declarat, miercuri, Ungureanu, citat de RFI, într-o întâlnire cu presa străină acreditată la Bucureşti, scrie gandul.info.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu se va afla, joi, la Bruxelles, unde se va întâlni cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 2 martie, la Bruxelles, că, în Consiliului European de primăvară, s-a stabilit ca luna septembrie 2012 sp fie termenul limită pentru luarea unei decizii privind aderararea României la Schengen.

"Pentru prima dată s-a stabilit un termen limită - JAI din luna septembrie", a spus Băsescu. Preşedintele a menţionat că a discutat în marja reuniunii Consiliului European acest lucru, pentru că exista riscul ca luarea unei decizii să fie amânată fără a se stabili o dată certă. El a spus că singura problemă invocată de partea olandeză este legată de rapoartele MCV.

Şeful statului a calificat, totodată, poziţia Olandei ca fiind "un abuz". Preşedintele a reluat afirmaţiile făcute la finalul lucrărilor reuniunii anterioare a Consiliului, potrivit cărora portul cunoscut ca fiind principala poartă de intrare a drogurilor în Europa este Roterdam.

Guvernul olandez susţine că România şi Bulgaria nu au înregistrat suficiente progrese în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate.

Știre preluată de la: Mediafax

Preşedintele Băsescu a ajuns la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului European

Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles, unde va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de primăvară, în marja căreia va fi semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Programul şefului statului pentru joi cuprinde participarea, de la ora 14.00 a României, la Summit-ul Partidului Popular European (PPE). De la ora 19.00 este prevăzută participarea la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European.

În cursul serii, de la ora 20.30 a României, este programat un dineu de lucru al şefilor de delegaţii, unde, potrivit invitaţiei transmise şefilor de stat şi de guverne de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, se vor discuta problemele economice ale UE, extinderea Schengen şi acordarea statutului de ţară candidată pentru Serbia.

Vineri dimineaţă, de la ora 10.00, este prevăzută ceremonia de semnarea a Tratatului de guvernanţă fiscală, urmată de sesiunea oficială de lucru a Consiliului European, la finalul căreia preşedintele Băsescu are anunţată o conferinţă de presă cu jurnaliştii români.

Din delegaţia şefului statului fac parte ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, precum şi consilierul prezidenţial pentru relaţii internaţionale şi politici europene, Bogdan Mănoiu.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, la reuniunea Consiliului European se va liderii europeni vor discuta şi despre măsurile de stimulare a creşterii şi a ocupării forţei de muncă.

Pe agenda Consiliului European figurează şi pregătirea poziţiilor comune ale UE care vor fi promovate în cadrul reuniunilor G8 (19-20 mai 2012) şi G20 (18-19 iunie 2012), precum şi al Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă Rio+20 (20-22 iunie 2012), conform comunicatului Preşedinţiei.

La Consiliul Afaceri Generale, care a avut loc marţi, România a prezentat la discuţiile privind Serbia o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor între Bucureşti şi Belgrad.

Serbia nu va accepta "condiţii imposibile" pentru aderarea la UE, a declarat însă preşedintele Boris Tadici, subliniind că vlahii de pe teritoriul sârb refuză să se declare români, informează pagina online a agenţiei ANSA.

Guvernul a aprobat, marţi, semnarea de către România a Tratatului de guvernanţă fiscală, care impune reguli privind disciplina bugetară prin limitarea deficitului şi a datoriei publice, document care urmează să fie semnat de preşedintele Traian Băsescu, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

"S-a obţinut din partea României, în urma negocierilor desfăşurate, participarea şi a statelor care nu sunt parte a zonei euro la şedinţele comune pe care le au toate statele semnatare, în anumite condiţii. A fost unul dintre demersurile la care România a ţinut foarte mult, pentru a fi parte a procesului în permanenţă şi a fi consultată", a spus Suciu.

Protocolul de aderare la Tratatul de guvernanţă fiscală a fost semnat, în urmă cu o săptămână, de liderii coaliţiei, preşedintele PSD, Victor Ponta, declarând că USL este de acord ca România să semneze şi să ratifice Tratatul.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a afirmat însă că autorităţile de la Bucureşti se grăbesc să semneze documentul fără să analizeze consecinţele asupra României.

La jumătatea lunii februarie, la finalul consultărilor pe această temă organizate la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că Tratatul convenit de ţările UE nu este o urgenţă a şefului statului, ci trebuie semnat până la 1 martie, iar România nu mai poate întârzia luarea acestei decizii.

La sfârşitul lunii ianuarie, statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificată a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar.

Acest acord va impune regula unui deficit maxim de 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare.

Știre preluată de la: Mediafax

Liderii statelor UE se reunesc în cadrul Consiliului European de primăvară

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi seară, în cadrul Consiliului European de primăvară, care se va concentra pe subiectele economice, în special pe măsurile de consolidare a disciplinei fiscal-bugetare şi pe încurajarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă.

Liderii 'Celor 27' vor marca încheierea primei faze a 'semestrului european', prin redactarea unor orientări pentru politicile bugetare şi economice ale statelor membre.

Liderul Eurogrupului, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, va face apoi o scurtă prezentare despre evoluţiile recente din zona euro, după care se va discuta problema acordării statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia. O recomandare pentru acordarea acestui statut a fost făcută marţi de miniştrii de externe din UE, în cadrul Consiliului Afaceri Generale.

Ultimul subiect al agendei primei zile a Consiliului European este extinderea spaţiului Schengen. Discuţia va avea loc la dineul de lucru al liderilor statelor din UE şi nu constituie o surpriză, întrucât concluziile Consiliului European din decembrie menţionau că în cazul în care nu se va ajunge la o deblocare a situaţiei în dosarul extinderii Schengen (practic o schimbare a poziţiei Olandei, care se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen), atunci chestiunea va reveni pe agenda Consiliului European din martie.

În a doua zi a summitului, liderii din 25 de state membre UE (excepţiile sunt Marea Britanie şi Republica Cehă) vor semna Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară. Forma finală a documentului a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie.

Ulterior, vor fi abordate situaţia din Siria şi evoluţiile din vecinătatea sudică a UE, iar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, va prezenta un scurt bilanţ al recentelor summituri UE-India şi UE-China.

Pe agenda reuniunii la nivel înalt a UE mai figurează pregătirea poziţiilor comune în perspectiva reuniunilor G8 (19-20 mai) şi G20 (18-19 iunie), precum şi a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă "Rio+20" (20-22 iunie).

Știre preluată de la: Agerpres

Băsescu: România susţine amendarea imediată a Protocolului 12 şi modificarea ulterioară a tratatelor

Preşedintele Băsescu a declarat că România va susţine la Consiliul European amendarea imediată a Protocolului 12 privind procedura aplicată deficitelor excesive, variantă care nu necesită ratificarea la nivelul statelor membre, urmând ca ulterior să se recurgă la varianta modificării tratatului.

Preşedintele a spus că poziţia României este aceea de a susţine pentru moment "amendarea imediată a Protocolului 12" al Tratatelor, care vizează procedura aplicabilă deficitelor excesive, urmând ca, într-o fază ulterioară, când va exista un consens, să se recurgă la modificarea articolului 136 din Tratat şi a Protocolului 14.

"Poziţia noastră va fi că, pentru moment, soluţia corectă este amendarea imediată a protocolului 12, care necesită doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene şi poate fi stabilit la nivelul Consiliului, iar într-o fază ulterioară, atunci când va exista consens la nivelul «celor 27», să se poată trece şi la modificarea Tratatului, a articolului 136 din Tratat şi/sau a Protocolului 14", a afirmat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a spus că modificarea Tratatului în acest moment ar presupune ratificare prin Parlament sau referendum în fiecare stat membru, ceea ce ar lua cel puţin un an. Preşedintele a spus că, în situaţia actuală, Uniunea are nevoie de soluţii urgente şi în acest context a explicat că varianta cea mai bună ar fi amendarea Protocolului 12, care se face doar prin consultarea PE şi a BCE.

El a arătat că modificarea Tratatului, prin trecerea prin parlamente naţionale şi în unele state prin referendum, "ar lua cel puţin un an jumătate, chiar doi ani, iar UE, în mod deosebit zona Euro, are nevoie de decizii acum şi nu peste un an sau peste doi ani", dar şi că România susţine că este necesară şi modificarea tratatelor.

Băsescu a spus că amendarea Protocolului 12 ar trebui făcută în sensul stabilirii unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de 60% într-un anumit termen pentru toate statele care depăşesc acest procent în acest moment.

"Aici ar trebui să impunem, prin decizia «celor 27», definirea pentru toate statele membre ale UE şi în mod deosebit pentru statele membre ale zonei Euro a unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de maxim 60% în toate statele membre. Deci statele membre care au un grad de îndatorare de 70, 80, 90, 100% din PIB sau peste ar trebui să depună la Comisia Europeană şi să facă public un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB. O altă prevedere care poate fi introdusă în Protocolul 12, care, repet, vizează tratarea deficitului excesiv, este legată de introducerea în Constituţia statelor membre ale UE şi, în mod deosebit, a statelor membre a zonei Euro a limitei maxime de deficit de 3% din PIB, această prevedere urmând ulterior a fi ratificată de Curtea de Justiţie a UE, care poate confirma dacă statele şi-au introdus corespunzător, dacă au formularea corespunzătoare în Constituţie", a precizat şeful statului.

El a mai spus că statele membre ar trebui să stabilească la nivel naţional un mecanism automat de corecţie a deficitului, adică în cazul în care bugetul de stat nu reuşeşte să se încadreze într-un deficit de maxim 3 procente din PIB, fiecare stat ar trebui să aibă stabilit mecanismul de creştere a veniturilor şi diminuare a cheltuielilor, separat sau combinat.

"Ca să fim mai clari, fiecare stat trebuie să fie pregătit să aibă făcut public un program: ce se întâmplă dacă este în pericolul de a-şi depăşi deficitul de 3% - creşte accizele, creşte TVA-ul, reduce cheltuielile bugetare? Deci ce mecanism aplică fiecare stat? Sigur, acest mecanism nu poate fi unul generalizat, pentru că taxele, impozitele, accizele, redevenţele nu sunt egale în toate statele şi, atunci, fiecare stat trebuie să aibă mecanismul din timp pus la punct şi se declanşează imediat ce se constată depăşirea deficitului de 3%. În sfârşit, tot rămânând în baza amendării Protocolului 12, având în vedere că se discută soluţii pentru tratarea globală a datoriilor statelor din zona euro, trebuie instituit un sistem de raportare a datoriei fiecărui stat, în aşa fel încât la nivelul zonei Euro să se poată evalua tot timpul care este nivelul datoriei. De ce acest mecanism? Vedeţi foarte bine că indiferent cine face datoria excesivă, sunt câteva state care plătesc; altfel spus, turcul plăteşte. Fie că faci datorii în Grecia, fie că le faci în altă parte, în Irlanda sau în Spania sau în Portugalia, vine cineva din zona euro sau mai multe state care plătesc. Or, în această situaţie, în care există solidaritatea zonei euro, nivelul datoriei trebuie cunoscut pe întreg spaţiul zonei euro. Acestea ar fi câteva soluţii, care, sigur, sunt adoptabile rapid şi ar avea darul să crească nivelul de încredere în determinarea statelor din zona euro de a-şi reduce deficitele şi nivelul de îndatorare", a adăugat Băsescu.

Preşedintele a mai spus că o altă modificare este legată de introducerea în Constituţiile statelor membre, şi în mod special a statelor din Zona Euro, a limitei de maxim 3% deficit din PIB.

Știre preluată de la: Mediafax