În oraşe de frontieră elveţiene sunt probleme cu cerşetoria şi furturile comise de români

Şeful Departamentului elveţian Federal de Justiţie şi Poliţie, Simonetta Sommaruga, a afirmat, la TVR, că în unele oraşe de frontieră sunt probleme de cerşetorie şi furturi comise de români, dar Elveţia e atentă la ce se întâmplă cu minorii, mai ales că "unii dintre ei sunt vânduţi".

Întrebată dacă există în Elveţia probleme cu infractorii români, aşa cum e cazul în Franţa, Simonetta Sommaruga a spus: "În Elveţia nu avem colonii, e adevărat însă că în unele oraşe de frontieră sunt probleme. Nu sunt probleme mari, dar există cerşetorie şi furturi. Chiar dacă nu sunt probleme grave, cred că trebuie să fim atenţi, pentru că nu e bine pentru imaginea României, trebuie să găsim soluţii, trebuie să vedem ce se întâmplă în primul rând cu minorii, unii dintre ei sunt vânduţi şi trebuie să înţelegem toate fenomenele. De aceea am venit în România, ca să înţeleg, şi am avut mai multe întâlniri, ca să înţeleg mai bine ce se întâmplă".

În cadrul emisiunii de joi seara, “Fără Frontiere” de la TVR, Simonetta Sommaruga a vorbit despre întâlnirea cu autorităţile române pe tema traficului de fiinţe umane.

"Avem o colaborare între Poliţia română şi cea elveţiană care funcţionează foarte bine, există un acord bilateral. Am decis acum că vrem să întărim colaborarea pentru a lupta impotriva traficului de fiinţe umane. Vrem să avem o colaborare la toate nivelurile, cu toţi factorii, de aceea am decis împreună cu omologul meu român (Traian Igaş-n.r.) că o să facem un grup de lucru binaţional care va include atât experţi români, cât şi elveţieni, dar şi societatea civilă, şi cred că prin această colaborare putem face ceva bun împreună", a spus demnitarul elveţian.

Sommaruga a vorbit şi despre faptul că Elveţia "are o cifră" privind traficul de femei.

"E vorba de aproximativ o mie de femei din România care se prostituează în Elveţia. Estimăm că între 10 şi 20 la sută dintre ele sunt obligate să facă acest lucru, deci sunt victime ale traficului de fiinţe umane. Este o problemă. Depindem de susţinerea şi de colaborarea României şi sunt foarte mulţumită pentru că dialogul avut cu ministrul român de Interne a fost foarte deschis şi un angajament că vrem să facem ceva împreună. Cred că putem face ceva pentru a preveni, dar şi pentru protecţia şi reintegrarea victimelor", a susţinut demnitarul.

Întrebată cât de puternică e infracţionalitatea românească în Elveţia, oficialul elveţian a recunoscut că sunt probleme, dar nu mari.

Despre faptul că Elveţia acordă României 180 de milioane de franci elveţieni, adică aproximativ 130 de milioane de euro, pentru dezvoltare, demnitarul elveţian a spus că sunt fonduri nerambursabile.

"Fac parte dintr-un fond pe care Elveţia îl are pentru mai multe ţări din Europa de Est. Există multe proiecte. Vă dau un exemplu care ţine de domeniul meu, cel de ministru al Justitiei şi al Poliţiei. Vrem să facem ceva pentru a îmbunătăţi nivelul siguranţei în România, vom susţine poliţia într-un proiect legat de poliţia de proximitate. Există experienţe bune în România cu acest tip de poliţie şi vrem să îl aducem şi în mediul rural. Cred că e ceva care vine în sprijinul populaţiei", a explicat Simonetta Sommaruga.

O delegaţia elveţiană, condusă de Simonetta Sommaruga, a făcut o vizită de lucru în România în perioada 20-22 noiembrie 2011, la invitaţia ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Scopul vizitei a fost de informare asupra problematicii traficului de persoane în România.

Știre preluată de la: Mediafax

Cerşetorie organizată, într-un clan de romi români în Irlanda: Mii de euro care trebuiau să ajungă în România, confiscaţi

Poliţia irlandeză a confiscat mii de euro ce ar fi trebuit să ajungă în România, în cadrul unei anchete de amploare asupra unei "afaceri de familie" ilegale a unor romi care cerşesc la Dublin, relatează Irish Independent, în ediţia electronică de joi.

Anchetatorii au făcut percheziţii la bordul unor autocare ce efectuează curse săptămânale către România şi au descoperit şi o rută de transferare a banilor prin Western Union. Poliţiştii cred că operaţiunile cu sume de bani "substanţiale" din capitală sunt coordonate de un singur "clan".

Ancheta a demarat după introducerea unor noi legi în februarie, care incriminează cerşetoria agresivă şi organizată. În cadrul acesteia au fost verificate 30 de adrese din Dublin şi Kildare.

"Am arestat şase persoane în legătură cu cerşetoria organizată. Acestea provin toate dintr-o familie sau clan de romi", a declarat unul dintre anchetatori, inspectorul Patrick McMenamin.

"Am confiscat aproximativ 7.000 de euro de la cerşetori cunoscuţi", a explicat el.

Știre preluată de la: Mediafax

Traian Băsescu le-a cerut ambasadorilor să dea primii “semnale de alarmă” în ţară referitoare la cerşetorii români din UE

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut joi ambasadorilor români să raporteze în ţară probleme legate de cetăţeni români care se fixează pe teritoriile altor state ale Uniunii Europene şi cerşesc sau au alte probleme de legalitate.

La Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, Băsescu a atras atenţia că ambasadorii români trebuie să tragă "semnalele de alarmă" înaintea guvernelor ţărilor-gazdă.

"Nu trebuie să ne scape vigilenţa legată de problema românilor care muncesc în străinătate - în mod deosebit în Italia, Spania, Franţa, dar nu numai. Ştim foarte bine că am început să avem probleme şi prin ţările scandinave cu legalitatea, cu cerşitul. Deci, nu numai problemele consulare şi suportul pentru cetăţenii români trebuie să existe, dar trebuie să avem un nivel de vigilenţă ridicat şi cu privire la inconvenientele pe care cetăţenii români le generează în state membre ale UE şi mi-aş dori foarte mult ca primul semnal să vină de la diplomaţii noştri atunci când se prefigurează probleme, şi nu de la guvernele statelor membre, atunci când apar problemele. Aş vrea ca semnalele de alarmă cu privire la cetăţeni români care se fixează temporar într-o ţară sau alta să vină în primul rând de la diplomaţii români, şi nu de la guverne. Când vin de la guverne, este deja târziu, problema este creată", a spus Băsescu.

De asemenea, Băsescu a cerut ca şi interesele minorităţilor româneşti din Balcanii de Vest să fie promovate de diplomaţi, în contextul în care România sprijină integrarea europeană a acestor ţări.

"În politica de vecinătate, constanta noastră rămâne suportul pentru statele din Balcanii de Vest care doresc să adere la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, politica de vecinătate a României trebuie să vizeze, aşa cum o face în ultimii ani, problematica minorităţilor. Deci, suportul fără rezerve pentru procesul de integrare a statelor din jurul României este asigurat şi printr-o corectă politică faţă de minoritatea românească din statele din vecinătatea noastră", a afirmat Băsescu.

În context, el a subliniat importanţa implicării puternice a României în susţinerea comunităţilor româneşti din statele vecine.

"România are o politică pentru minorităţi pe care trebuie să o consolidăm. Pentru minoritatea românilor din afara frontierelor, deci, avem o astfel de politică. Ea este acoperită, spre deosebire de perioadele din trecut, chiar şi de, n-aş spune de un nivel satisfăcător de finanţare, dar s-au atins destule obiective pentru minoritarii în mod deosebit din jurul frontierelor. Vom continua această politică, fie că au nevoie de susţinere să-şi menţină un ziar, fie că au nevoie de susţinere să-şi achiziţioneze un teren, să repare o şcoală, să dezvolte activităţi culturale păstrătoare de cultură tradiţională românească. Rămâne un element central al diplomaţiei româneşti relaţia cu românii din afara ţării, indiferent că sunt vechi minorităţi sau minorităţi mai noi în statele pe teritoriul cărora se află", a afirmat şeful statului.

Băsescu şi-a exprimat aprecierea faţă de activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, al Guvernului României, şi cea a Institutului Cultural Român.

"Lucrurile se mişcă într-o direcţie bună şi, ce este îmbucurător, nu am mai auzit în ultimele 12 luni acuzaţii de la organizaţiile românilor din afara frontierelor că nu li se răspunde, că este dezinteres la ambasade, că este dezinteres la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Nu, aceste mesaje nu le-am mai auzit în ultimele 12 luni şi vă felicit pentru asta, mulţumindu-i şi domnului secretar de stat Tomac (Eugen Tomac - n.r.) pentru pragmatismul pe care îl are în dezvoltarea activităţilor departamentului. Deci, consolidare pentru politica legată de românii din afara frontierelor. Şi aici ţin să remarc aportul extrem de bun pe care l-a avut Institutul Cultural Român, prin promovarea unor acte culturale care consolidează prezenţa românească în afara frontierelor", a declarat Băsescu.

Ştire preluată de la: Agerpres