Europa propune băncilor o nouă "Iniţiativă de la Viena", pentru a preveni retragerile din Est

Statele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE şi instituţiile financiare internaţionale vor încerca să prevină ieşirea în masă a băncilor occidentale de pe pieţele emergente din regiune în cadrul unei noi Iniţiative de la Viena.

Autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit luni să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009.

În primăvara lui 2009, guvernele şi băncile centrale din regiune, autorităţile UE, alături de FMI, BM, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii şi alte instituţii relevante, au convenit cu cele mai mari grupuri financiare din Europa de Est, inclusiv Erste, Raiffeisen şi UniCredit, să nu îşi reducă expunerea pe pieţele emergente în contextul crizei financiare mondiale din 2008-2009.

Angajamentul din 2009 a expirat în aprilie 2010.

În prezent, băncile din zona euro se alfă în plină campanie de reducere a activelor şi expunerii la risc, în contextul crizei datoriilor de stat şi noilor reglementări mai dure privind capitalul şi rezervele.

"Am plecat de la această întâlnire cu un consens remarcabil. Acum trebuie să ne aşezăm la masă şi să stabilim detaliile planului împreună cu sectorul privat", a afirmat economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, după discuţii purtate luni cu reprezentanţii statelor din regiune, oficiali UE, instituţiile financiare internaţionale şi observatori din partea Băncii Centrale Europene.

Berglof a declarat, marţi, în sesiunea de deschidere a confeinţei Euromoney organizată tot la Viena, că întâlnirea de luni a început tensionat, pe fondul nemulţumirilor autorităţilor din statele emergente privind unele măsuri recente, precum cele anunţate de banca centrală a Austriei, dar că discuţiile au evoluat pozitiv şi s-ar fi creat un curent favorabil pentru susţinerea regiunii.

La întâlnirea de luni de la Viena nu au participat reprezentanţi din partea băncilor comerciale.

"Criza din zona euro a dezvoltat noi riscuri în sectoarele financiare ale Europei emergente, de la jumătatea anului 2011. Tensiunile din piaţă, în special din pieţele de capital şi de finanţare, au rezultat în presiuni semnificative spre reducerea riscului în majoritatea ţărilor", se spune într-un comunicat transmis marţi de Comisia Europeană şi BERD.

Printre principalele grupuri financiare vizate se numără Erste, Raiffeisen, UniCredit şi grupul belgian KBC, potrivit Reuters.

Scopul noii Iniţiative, supranumită în comunicat "Vienna 2.0", este mai puţin ambiţios decât în 2009, vizând încetinirea ritmului de reducere a expunerii şi riscului pentru a evita o criză de finanţare în Europa emergentă, şi nu menţinerea expunerii pe aceste pieţe, potrivit Reuters.

"În lipsa coordonării, rezultatul ar putea fi un deleveraging excesiv şi dezordonat şi o criză a creditelor", avertizează instituţiile în comunicat.

Directorul general al Raiffeisen, Herbert Stepic, a declarat la Viena că grupul bancar este hotărât să rămână pe pieţele din Europa emergentă, însă ritmul în care Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună consolidarea capitalului face acest obiectiv tot mai dificil de îndeplinit.

"E unul dintre cele mai mari nonsensuri. Vedem Europa Centrală şi de Est ca pe un loc unde vom continua să investim. Nu vom fugi, pentru că regiunea a rămas motorul de creştere economică al Europei", a spus Stepic.

La întâlnirea de luni au participat reprezentanţi ai autorităţilor din ţările de origine ale grupurilor bancare şi din ţările unde acestea au subsidiare, oficiali ai Comisiei Europene, Autorităţii Bancare Europene, Consiliului European privind Riscul Sistemic, Fondului Monetar Internaţional, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene pentru Investiţii şi Băncii Mondiale.

Din partea Băncii Naţionale a României a participat viceguvernatorul Cristian Popa şi un reprezentant al Direcţiei Supraveghere din BNR.

Grupurile bancare vor fi invitate la discuţii, prima întâlnire cu reprezentanţii acestora urmând să fie convocată de Comisia Europeană la Bruxelles, "în viitorul apropiat", se spune în comunicat.

Guvernatorul băncii Austriei, Ewald Nowotny, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE, a părut de acord cu o colaborare la nivelul supraveghetorilor, împreună cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană, pentru a asigura un flux stabil de capital în regiune, dar nu s-a arătat încântat de o nouă înţelegere de tipul Iniţiativei de la Viena.

Nowotny a arătat că băncile nu trebuie să subestimeze efectele implementării Basel III, care împing mai mult către un model de business anglo-saxon decât spre unul continental şi a mai insistat asupra nevoii ca pieţele locale din Europa emergentă să-şi creeze o bază de capital solidă.

La rândul său, directorul general al Raiffeisen, Herbert Stepic, a atras atenţia că procesul de deleveraging (dezintermediere) din Est, estimat că ar putea însemna retrageri de 20-30 de miliarde din ţările europene emergente, va afecta potenţialul de creştere economică din această regiune.

Stepic a evidenţiat că statele din Europa Centrală şi de Est continuă să aibă o creştere economică mai susţinută decât Europa de Vest, întrucât în aceste ţări continuă tranformările, iar oamenii se află într-un continuu proces de eficientizare, de reformare.

Şeful Raiffeisen crede însă că procesul de ajustare prin economisire şi tăiere a cheltuielilor ar putea fi contraproductiv şi reduce potenţialul de creştere al regiunii, insistând pe o anumită moderaţie şi pe implementarea în continuare a reformelor structurale odată cu ajustările fiscale.

Stepic a insitat pe îmbunătăţirea sistemului legal din statele emergente, care să faciliteze executarea garanţiilor, pentru că finanţatorii vor să fie siguri că pot să-şi recupereze banii.

Ştire preluată de la: Mediafax

Băsescu, băncilor: Vreau să cred că nou-veniţii în UE nu vom fi puşi să vă plătim lăcomia

Preşedintele Băsescu a declarat joi că băncile statelor europene au obţinut "profituri uriaşe" în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanţată în criză este "lipsă de fair play", el spunând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească "lăcomia" băncilor.

Şeful statului şi-a exprimat "îngrijorarea" faţă de "comportamentul posibil" al unor bănci.

"Vreau să cred că anunţul Băncii Centrale a Austriei privind scăderea fluxurilor de capital către statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor", a adăugat Traian Băsescu.

"Vreau să nu fim în situaţia de a le aduce aminte partenerilor europeni cât au condiţionat intrarea în UE de privatizarea sistemului bancar. Aţi obţinut profituri uriaşe, iar azi, dacă vă pregătiţi să lăsaţi România nefinanţată în perioadă de criză, vom considera o lipsă de fair play. Vreau să cred că nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, cei care am venit mai târziu în UE, să plătim lăcomia băncilor, iresponsabilitatea atunci când acordau credite cu buletinul. S-au creat mecanisme europene de capitalizare a băncilor şi apelul meu este să apelaţi la aceste mecanisme, şi nu la sugrumarea economiei româneşti, prin diminuarea fluxurilor de capital necesare atât bugetului de stat, cât şi, mai ales, economiei private", a avertizat preşedintele Băsescu.

Banca centrală a Austriei a prezentat luni un set de măsuri, acceptate de UniCredit Bank Austria, Erste şi Raiffeisen Bank International, care prevăd ca în Europa de Est creşterea creditării asigurate de subsidiarele celor trei bănci să fie condiţionată de dezvoltarea unei refinanţări locale sustenabile.

Noile instrucţiuni din partea Băncii Austriei condiţionează avansul creditării la subsidiare de creşterea refinanţărilor locale, în principal prin depozite, dar şi prin emisiuni pe piaţa locală şi fonduri de la instituţii supranaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiţii.

"În viitor, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noile împrumuturi şi refinanţarea locală (raportul dintre credite şi depozite incluzând refinanţarea locală) să nu depăşească 110%", potrivit comunicatului Băncii Austriei.

Oficialii băncii centrale au declarat că instrucţiunile pentru cele trei bănci se vor aplica noilor afaceri.

Erste controlează în România Banca Comercială Română (BCR), UniCredit Bank Austria este prezentă prin UniCredit Ţiriac Bank, iar RBI prin Raiffeisen Bank.

Știre preluată de la: Mediafax

Guvernele europene ar trebui să salveze băncile care vor pica testele de stres

Guvernele statelor din UE ar trebui să sprijine financiar băncile care nu vor trece testele de stres dacă acestea nu vor reuşi să atragă pe cont propriu suficient capital de la investitorii privaţi în termen de şase luni, potrivit unui document provizoriu al autorităţilor europene.

Propunerea este pregătită pentru a primi marţi aprobarea miniştrilor Finanţelor din Uniunea Europeană. Liderii G20 promiteau, după criza financiară din 2008-2009, că băncile nu vor mai fi salvate niciodată din banii contribuabililor.

Autoritatea Bancară Europeană va prezenta săptămâna viitoare rezultatele testelor de stres efectuate la cele mai mari 91 de bănci din UE, încercând să consolideze încrederea investitorilor în sistemul financiar european.

Examinările din acest an au fost promovate de UE drept mai riguroase decât cele de anul trecut, considerate prea indulgente de către investitori şi analişti. Oficialii europeni din domeniul finanţelor încearcă între timp să găsească soluţii pentru eventualele consecinţe ale rezultatelor testelor.

Documentul citat de Reuters notează că băncile care vor trece testele, însă la limită, vor fi puse sub atenta urmărire a autorităţilor pentru a semnala din timp eventuale probleme. Aceste instituţii de credit vor avea şase luni să-şi consolideze situaţia financiară până la niveluri acceptabile.

Astfel, planurile de majorare a capitalului ar trebui să plece de la atragerea de fonduri din sectorul privat sau prin reţinerea profitului, vânzări de active şi fuziuni cu alte companii, se arată în ciorna obţinută de Reuters.

Însă în cazul în care băncile nu vor reuşi să atragă capital de la investitorii privaţi, guvernele europene ar trebui să fie pregătite să intervină, continuă sursa citată. Dacă eforturile de a reabilita o bancă eşuează şi situaţia acesteia devine un risc sistemic, documentul recomandă "un proces ordonat de restructurare şi lichidare".

Ştire preluată de la: Mediafax