Obiectivele europene ale Cabinetului Ungureanu

Programul de guvernare al guvernului propus de premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu vrea să rezolve restanţele României în relaţia cu Uniunea Europeană, fie că e vorba de problemele legate de aderarea la spaţiul Schengen, de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei sau de absorbţia deficitară a fondurilor europene.

Una dintre priorităţi o va constitui semnarea şi ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea economică şi monetară. Noul cabinet îşi propune ca încă din acest an, pe fondul riscurilor generate de criza economică şi financiară, să aducă deficitul bugetar al României sub trei procente din PIB, în acord cu „regula de aur” a noului Pact Fiscal european. Noul program de guvernare prevede, de asemenea, continuarea reformelor fiscale şi economice cerute de Uniunea Europeană şi ceilalţi finanţatori internaţionali - FMI şi Banca Mondială.

Un al obiectiv important: creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene cu 20 de procente până la sfârşitul acestui an. În total, cabinetul Ungureanu vrea să atragă 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dar şi pentru finanţarea proiectelor vizând coeziunea socială. Pentru aceasta, noul cabinet îşi propune perfecţionarea controlului pentru ca, pe viitor, România să nu se mai găsească în situaţia de a-I fi suspendate plăţile europeme sau retrase definitiv. De asemenea, Cabinetul Ungureanu îşi propune întărirea Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru facilitarea accesului firmelor şi al autorităţilor locale la sumele necesare cofinanţării proiectelor.

La fel de important pentru cabinetul Ungureanu ar fi ca România să rezolve problemele legate de aderarea blocată la spaţiul de liberă circulaţie Schengen şi de menţinerea mecanismului de verificare şi cooperare în domeniul justiţiei. Noul guvern speră ca aderarea la Schengen să nu mai întârzie şi se va angaja într-un proces de dialog cu ţările care au reţineri în această privinţă, potrivit unui document preluat de agenţiile de presă.

În acest scop, noul executiv speră să scape şi de MCV, motiv pentru care – în domeniul justiţiei – îşi propune să continue lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii. Cum? În principal, prin aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2014, bazată pe trei tipuri de intervenţii: prevenire, educaţie şi combatere. De asemenea, noul cabinet vrea continuarea procesului de pregătire a sistemului judiciar pentru implementarea celor coduri, urmărindu-se mai ales scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecată, diminuarea costurilor actului de justiţie, creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie.

Știre preluată de la: RFI

Guvernul a reglementat mecanismul de cooperare a sa cu Parlamentul in domeniul afacerilor europene

Guvernul a aprobat un proiect de lege referitor la colaborarea dintre Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, astfel încât deciziile care se iau la nivel naţional în domeniul afacerilor europene să beneficieze de o cât mai largă susţinere.

Actul normativ cuprinde dispoziţii care permit, în primul rând, informarea exhaustivă a Parlamentului în legătură cu evoluţiile înregistrate la nivelul procesului decizional al Uniunii Europene. Astfel, Parlamentul poate solicita informaţii extinse privind proiectele de acte legislative aflate în curs de negociere la nivelul instituţiilor europene.

"Este un instrument absolut necesar, care va introduce un mecanism menit să asigure implicarea amplă a Parlamentului în procesul de formulare şi susţinere a poziţiilor şi intereselor României la nivelul Uniunii Europene", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, care a precizat că adoptarea acestui act normativ a figurat printre obiectivele pe care şi le-a propus la începutul mandatului şi care acum este îndeplinit.

Informarea Parlamentului de către Executiv presupune transmiterea tuturor informaţiilor considerate relevante pentru proiectele de acte fără caracter legislativ, la solicitarea Parlamentului.

În temeiul aceleiaşi prevederi, Guvernul transmite Parlamentului:

- lista mandatelor generale, observaţii şi propuneri, informări şi rapoarte privind participarea la reuniunile Consiliului UE şi ale Consiliului European;

- rapoarte de activitate şi rapoarte privind îndeplinirea obligaţiei de stat membru;

- programul legislativ legat de transpunerea sau de aplicarea directă a legislaţiei europene;

- stadiul transpunerii actelor normative ale UE în dreptul intern.

O altă prevedere se referă la procedura examinării parlamentare, care implică evaluarea pe fond a proiectului de act normativ european şi a mandatului/mandatului general elaborat de Guvern. Această procedură se finalizează cu o opinie a Parlamentului, cu caracter consultativ pentru Guvern. Executivul este însă obligat să motiveze în scris şi, după caz, oral, dacă se solicită de către Parlament, îndepărtarea de la opinia Parlamentului în mandatul susţinut în cadrul Consiliului UE.

Proiectul de lege aprobat astăzi de Guvern prevede, de asemenea, obligaţia ministrului responsabil sau, după caz, a ministrului Afacerilor Europene, respectiv a ministrului Afacerilor Externe, de a se prezenta la solicitarea Parlamentului pentru a fi consultaţi, pe durata examinării parlamentare.

De asemenea, există prevederi referitoare la rezerva de examinare parlamentară, care presupune că Guvernul informează Consiliul UE cu privire la declanşarea de către Parlament a procedurii de examinare în cazul în cazul în care Legislativul începe analiza unui propuneri legislative comunitare.

Actul normativ referitor la colaborarea dintre Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene reglementează, de asemenea, procedura de control de subsidiaritate şi proporţionalitate care finalizează, după caz, cu un aviz motivat în situaţia în care Parlamentul constată încălcarea principiului subsidiarităţii de către propunerile făcute de Comisia Europeană, respectiv cu o opinie care va constata conformarea documentului legislativ cu cele două principii - subsidiaritate şi proporţionalitate.

Proiectul de lege aprobat de Executiv cuprinde şi un capitol distinct în legătură cu controlul parlamentar asupra activităţii Guvernului în cadrul Consiliului European.

Sursa: Guvernul României

Lucas Papademos, viitorul premier al Greciei

Fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Lucas Papademos, va fi viitorul premier al Greciei, a anunţat joi agenţia de presă ANA.

"Noul premier mandatat" este Papademos, în vârstă de 64 de ani, a anunţat ANA, după o reuniune de patru ore a liderilor partidelor de dreapta, socialist şi de extremă dreapta, mediate de preşedintele Republicii, pentru a desemna un Guvern de uniune naţională.

Știre preluată de la: Mediafax