Grecia îşi va închiria poliţiştii cu 30 de euro pe oră din cauza crizei economice

Poliţiştii greci vor putea fi închiriaţi cu 30 de euro pe oră de oricine are mijloacele necesare pentru acest lucru, inovaţia fiind menită să aducă bani la buget, a anunţat duminică Ministerul pentru Protecţia Cetăţeanului, relatează AFP, preluată de Mediafax.

Ministerul a confirmat într-un comunicat adoptarea, la sfârşitul lui martie, a unei decizii ministeriale în acest sens, „în scopul de a amortiza costul de folosire a materialului şi a infrastructurii poliţiei şi de a le moderniza".

Această reformă, care a fost adoptată în secret, tocmai a fost dezvăluită de săptămânalul Proto Thema, fiind o surpriză inclusiv pentru ministrul numit recent, Michalis Chryssohoidis, nemulţumit că nu a fost informat la timp, potrivit unei surse din cadrul poliţiei.

Proto Thema susţine că factura variază între 30 de euro pe oră pentru un poliţist sau 40 de euro pentru o maşină de patrulă şi 1.500 de euro pentru un elicopter.

Potrivit ministerului, această închiriere va viza doar „cazuri excepţionale" şi nu va fi aprobată decât dacă nu va reduce capacităţile operaţionale ale corpului de poliţie.

Gama serviciilor oferite este largă: de la „escortă pentru transportul de materiale periculoase sau opere de artă" până la „însoţirea persoanelor".

Aceste servicii erau „oferite gratuit" de mai mulţi ani, subliniază ministerul, acuzat în ultimii ani de favoritisme faţă de elita politică şi economică a ţării.

Ştire preluată de la: Adevărul

Grecia trebuie fie să facă faţă valului de imigranţi, fie să părăsească zona Schengen

Grecia riscă să fie pusă în situaţia de a părăsi zona Schengen, în cazul în care nu va demonstra rezultate în lupta cu imigraţia ilegală, a afirmat miercuri ministrul elen pentru protecţia cetăţenilor, Michalis Chrysochoidis, avertizând că termenul limită pentru punerea în aplicare a măsurilor expiră în iunie, transmit agenţiile Focus şi Novinite, cu referire la presa greacă.

Luni, ministrul a indicat că ţara sa intenţionează să deschidă până în anul 2014, în clădiri neutilizate ale armatei, 30 de centre pentru găzduirea imigranţilor ilegali. Aceste noi facilităţi ar trebui să adăpostească până la 30.000 de imigranţi ilegali către 2014, iar prima dintre ele ar urma să fie deschisă chiar luna viitoare.

Guvernul grec va încerca să absoarbă circa 250 milioane de euro de la UE pentru a finaliza acest proiect.

Imigranţii ilegali de pe teritoriul Greciei depăşesc ca număr deţinuţii din închisorile elene, al căror număr este estimat la 12.500 de persoane. Potrivit unor date, circa 1 milion de imigranţi ilegali s-ar afla în prezent pe teritoriul Greciei.

Statul elen este considerat cea mai vulnerabilă ţară din spaţiul Schengen, pe motiv că face cu greu faţă afluxului de imigranţi, în principal din Turcia.

Știre preluată de la: Agerpres

Grecia în austeritate: eurodeputații și Troika dezbat soluțiile la criză

Deputaţii europeni vor pune întrebări reprezentanților misiunii „Troicii“ - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional - în Grecia, într-o reuniune comună a comisiilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri economice,

Dezbaterea se va concentra pe rațiunile din spatele eforturilor de austeritate cerute Atenei.

În ultimele săptămâni, guvernul grec a negociat cu succes cea mai mare restructurare a datoriilor suverane din istorie. Rezultatul a fost o reducere a poverii datoriilor, însă observatorii spun că redresarea va dura mult fără creșterea investițiilor.

Sursa: Parlamentul European

Angela Merkel: O retragere a Greciei din zona euro ar fi catastrofală

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, într-un interviu televizat difuzat luni de BBC, că ar fi "catastrofal" să i se permită Greciei să părăsească zona euro, care ar deveni "incredibil de slăbită".

"Noi am luat decizia să facem parte dintr-o uniune monetară. Aceasta este o decizie nu doar monetară, ci şi politică", a spus Merkel, ale cărei declaraţii au fost traduse în engleză.

"Ar fi catastrofal dacă am spune unei ţări care a decis să fie cu noi «Nu te mai vrem»", a adăugat ea.

"De altfel, tratatele (europene) nu o permit. Oamenii din întreaga lume s-ar întreba «Cine urmează?». Zona euro ar fi incredibil de slăbită", a continuat cancelarul german.

Merkel a adăugat că Grecia, care a făcut obiectul a două planuri de salvare, are în faţă "un drum lung şi dificil", dar că ar fi o "enormă eroare politică să i se permită Greciei" să abandoneze euro.

"Situaţia este foarte tensionată. Europa, dar mai ales zona euro, este în criză. Această criză este consecinţa crizei financiare mondiale şi ea a antrenat discuţii dure în foarte multe ţări", a răspuns cancelarul german atunci când a fost întrebat despre apariţia unui sentiment antigerman în Grecia.

"Avem dezbateri aprinse în Parlamentele noastre şi folosim cuvinte dure", a declarat ea. Însă, "din fericire, am învăţat să ne soluţionăm conflictele în mod paşnic", a continuat cancelarul.

De asemenea, Merkel şi-a reafirmat susţinerea faţă de prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană (UE), în pofida refuzului lui David Cameron de a se alătura noului pact bugetar european.

"Marea Britanie trebuie să ştie că, în Germania, noi vrem o Mare Britanie puternică în UE, este ceea ce ne-am dorit întotdeauna şi ceea ce ne vom dori întotdeauna", a subliniat ea.

Știre preluată de la: Mediafax

Parlamentul grec ratifică acordul de împrumut cu zona euro

Parlamentul grec a ratificat în noaptea de marţi spre miercuri cel de-al doilea plan european de ajutorare care prevede un împrumut în valoare de 130 de miliarde euro, plătit pe o perioadă până în 2015, pentru a evita falimentul ţării, transmite AFP.

Textul care parafează convenţia de împrumut cu zona euro a fost susţinut fără surprize de 213 deputaţi - socialişti şi conservatori - şi respins de 79 de parlamentari din rândul stângii comuniste, radicale şi al extremei-dreapta, a anunţat preşedintele de şedinţă la finalul unui vot nominal desfăşurat după miezul nopţii.

Această aprobare era considerată obţinută dinainte, ţinându-se cont de larga majoritate de care dispune printre cei 300 de parlamentari greci guvernul de tranziţie condus de Lucas Papademos, sprijinit de socialişti şi conservatori.

Mandatat pentru a pune în aplicare planul pregătit din luna octombrie de zona euro pentru a evita falimentul ţării, executivul de la Atena, desemnat în noiembrie după demisia premierului socialist Giorgos Papandreou, trebuie să organizeze alegeri anticipate, în principiu până la jumătatea lunii mai, a căror dată exactă va fi anunţată săptămâna viitoare.

Guvernul a adoptat acordul săptămâna trecută, după unde verde din partea zonei euro pentru deblocarea fondurilor care trebuie să finanţeze până în 2015 Grecia supraîndatorată.

Valoarea totală a fondurilor acordate Atenei se va ridica de 148 de miliarde euro, după decizia FMI de de săptămâna trecută de a contribui cu 18 miliarde euro la cel de-al doilea acord de asistenţă externă.

Deblocat în schimbul întăririi măsurilor de austeritate şi de dereglementare aplicate în ultimii doi ani în Grecia, acest pachet financiar se adaugă împrumutului de 110 miliarde euro acordat de UE-FMI în mai 2010 şi ştergerii a 107 miliarde euro din datoria suverană de către investitorii privaţi la finalul unei restructurări inedite, definitivată la 12 martie.

Grecia a primit marţi din partea creditorilor UE-FMI o primă tranşă de 7,5 miliarde euro care-i permit să-şi onoreze scadenţele. Fără acest plan de consolidare financiară, Atena era ameninţată să intre marţi în incapacitate de plată, odată cu scadenţa unor obligaţiuni în valoare de 14,4 miliarde euro pe care nu ar fi fost în măsură să le ramburseze.

Știre preluată de la: Agerpres

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat avizul final pe al doilea acord pentru Grecia

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat luni seara avizul final pentru cel de-al doilea acord de asistenţă pentru Grecia şi şi-au îndreptat atenţia asupra Spaniei, cerând guvernului de la Madrid să-şi asume o ţintă mai ambiţioasă de deficit bugetar pentru acest an.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi în titluri cu maturitate mai îndelungată, cu o valoare nominală cu peste 50% mai scăzută, datoria statului elen fiind astfel redusă cu mai mult de 100 miliarde euro.

Încheierea schemei de restructurare parţială a datoriilor de stat ale Greciei a permis miniştrilor Finanţelor din zona euro să acorde aprobarea finală pentru cel de-al doilea program de asistenţă externă a statului elen, menit să ajute Atena să se finanţeze până în 2014.

"După cum s-a convenit, zona euro şi FMI vor angaja finanţare suplimentară oficială de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014", a declarat într-o conferinţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Juncker a adăugat că, datorită participării în număr mare a creditorilor privaţi ai Greciei la conversia de obligaţiuni, datoria ţării ar trebui să scadă până în 2020 la 117% din PIB, faţă de ţinta oficială de 120,5% din PIB asumată anterior. În prezent, datoria de stat a Greciei este de aproximativ 160% din PIB.

Astfel, odată cu aparenta rezolvare a problemelor urgente ale Greciei, oficialii zonei euro şi-au îndreptat atenţia către Spania. Guvernul spaniol a modificat recent ţinta de deficit bugetar pentru acest an la 5,8% din PIB, faţă de obiectivul de 4,4% din PIB asumat anterior faţă de partenerii europeni, după ce Cabinetul anterior a ratat cu o marjă semnificativă ţinta stabilită pentru 2011 - 8,5%, faţă de 6% din PIB.

Un comunicat transmis de Eurogroup subliniază că Spania ar trebui să încerce să atingă în acest an o ţintă de deficit de 5,3% din PIB, pentru a putea spera că anul viitor se va încadra în plafonul UE de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate de Madrid.

Știre preluată de la: Mediafax