marți, 15 martie 2011

Siguranta nucleara la nivel European

Ministrii responsabili cu energia din statele Uniunii Europene se intalnesc astazi la Bruxelles pentru a discuta masurile privind siguranta nucleara la nivel European.

Potrivit Comisiei Europene principalul subiect pe agenda intalnirii il reprezinta standardele europene de siguranta si planurile de siguranta pentru centralele nucleare din statele membre. Intalnirea are loc in contextul cutremurului din Japonia care a afectat serios o centrala nucleara si reactoarele acesteia.

Un purtator de cuvant al Comisiei a precizat ca intalnirea, prin discutarea masurilor de siguranta nucleara, va avea rolul unei verificari de siguranta complete a reactoarelor din Europa. La reuniune vor participa si reprezentanti ai autoritatilor nationale privind siguranta nucleara cat si furnizori ai centralelor nucleare din UE.

luni, 14 martie 2011

Parteneriatul Euro-Mediteranean

Un aspect important care a trecut mai putin observat in reflectarea discutiilor Consiliului European de la Bruxelles din aceasta perioada este si strategia legata de parteneriatul Euro-Mediteranean.

Realizarea acestui parteneriat va inlesni sprijinirea de catre Uniunea Europeana a tarilor din zona Mediteranei in procesul de domocratizare si de asemena va conduce la cresterea prosperitatii economice in regiune.

vineri, 11 martie 2011

Comisia stabileşte Foaia de parcurs pentru construirea unei Europe competitive, cu emisii reduse de carbon până în 2050

09/03/2011 10:36:01

Comisia Europeană a adoptat Foaia de parcurs pentru transformarea Uniunii Europene într-o economie competitivă şi cu emisii reduse de carbon până în anul 2050. Foaia de parcurs descrie calea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% faţă de nivelurile de referinţă (1990), până în 2050. Pe baza analizei realizate în ce priveşte eficienţa costurilor, Foaia de parcurs furnizează direcţii pentru politicile sectoriale, strategiile naţionale şi regionale de reducere a emisiilor, precum şi pentru investiţiile pe termen lung. UE trebuie să înceapă acum să elaboreze strategii pe termen lung, iar Foaia de parcurs furnizează orientările pentru a realiza tranziţia necesară în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor. Comisia Europeană şi-a asumat această iniţiativă deoarece promovarea, pe plan mondial,a tranziţiei la o economie cu emisii reduse de carbon şi eficientă în utilizarea resurselor va avea beneficii multiple pentru UE.

onnie Hedegaard, comisar european pentru combaterea schimbărilor climatice, a declarat: ''Trebuie să începem tranziţia către o economie competitivă cu emisii reduse de carbon acum. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât costurile vor fi mai mari. Pe măsură ce preţul petrolului creşte, Europa plăteşte tot mai mult pentru factura sa de energie şi devine tot mai vulnerabilă la şocurile induse de această creştere. Deci, prin începerea tranziţiei acum, vom avea beneficii în viitor. Iar vestea cea bună este că nu trebuie să aşteptăm până la noi descoperiri tehnologice. Economia cu emisii reduse de carbon poate fi construită prin dezvoltarea pe mai departe a tehnologiilor existente, deja experimentate. La această tranziţie trebuie să contribuie toate sectoarele economice, inclusiv agricultura, construcţiile sau transportul. Prin descrierea celei mai eficiente căi din punct de vedere la costurilor de a aduce Europa viitoare în zona emisiilor reduse de carbon, Foaia noastră de parcurs furnizează un cadru clar şi previzibil pentru guverne şi mediul de afaceri astfel încât să îşi poată pregăti strategiile de reducere a emisiilor de carbon şi investiţiile pe termen lung".

Accent pus pe măsurile interne

Consiliul European a adoptat obiectivul de a reduce în UE, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95% faţă de nivelurile de referinţă (1990) drept contribuţia pe termen lung din partea Europei la prevenirea periculoaselor schimbări climatice.

Foaia de parcurs stabileşte calea eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a atinge acest obiectiv, recomandând Europei să îl îndeplinească în principal prin măsuri interne deoarece, până la jumătatea secolului în curs, creditele internaţionale pentru reducerea emisiilor vor fi mult mai puţin disponibile decât în prezent. Până în 2050, UE trebuie să-şi reducă emisiile cu 80% faţă de nivelurile de referinţă (1990) strict prin măsuri interne. Orice credite utilizate vor duce, pe ansamblu, procentul de reducere a emisiilor dincolo de pragul de 80%.

Modelul economic atotcuprinzător pe care se bazează Foaia de parcurs demonstrează că, pentru a ajunge la o reducere "internă" cu 80% până în 2050, trebuie realizate reduceri cu 40 şi 60% faţă de nivelurile de referinţă (1990) până în anul 2030 şi, respectiv, 2040. Toate sectoarele vor trebui să îşi aducă contribuţia. Politicile curente au fost proiectate să reducă emisiile interne cu 30% până în 2030 şi 40% până în 2050.

Economii de carburant

Construirea unei economii cu emisii reduse de carbon va necesita, în următorii 40 de ani, investiţii anuale adiţionale echivalente cu 1.5% din PNB-ul Uniunii – respectiv 270 de miliarde de euro – peste nivelul investiţiilor totale curente ce reprezintă 19% din PNB. Această creştere nu face decât să aducă Europa la nivelurile precedente de investiţii, înregistrate înainte de declanşarea crizei economice. Mare parte sau întregul volum al investiţiilor suplimentare va fi recuperat din economiile realizate la importurile de petrol şi gaze. Aceste economii sunt estimate la un volum de 175-320 de miliarde de euro, anual.

În plus, investiţiile în reducerea emisiilor de carbon – în tehnologiile curate, în infrastructura de tipul reţelelor electrice inteligente, în protecţia mediului – vor avea beneficii multiple. Costurile legate de carburanţi sunt plătite ţărilor terţe, în timp ce investiţiile creează valoare adăugată în UE. Pe lângă reducerea dependenţei noastre de importurile de energie, respectiv a vulnerabilităţii noastre la şocurile induse de fluctuaţia preţurilor la petrol, investiţiile vor stimula sursele de creştere economică, vor prezerva locurile de muncă existente şi vor crea altele noi. Poluarea aerului şi costurile de sănătate asociate se vor reduce şi ele. Beneficiile totale rezultate dintr-o mai bună calitate a aerului poate ajunge până la suma de 88 de miliarde de euro anual, până în 2050.

Obiectivul 2020

De asemenea, potrivit analizei, calea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor pentru îndeplinirea obiectivului stabilit pentru 2050 presupune o reducere a emisiilor cu 25% până în 2020, şi nu 20% cum e stabilit în prezent, reducere de realizat strict prin măsuri interne. Foaia de parcurs arată că această reducere internă cu 25%[1] poate fi realizată până în 2020 dacă UE reuşeşte să îndeplinească obiectivul de îmbunătăţire a propriei eficienţe energetice cu 20% - obiectiv reafirmat de şefii de state şi de guverne la summit-ul pe teme de energie din 4 februarie –, precum şi dacă implementează integral pachetul de măsuri "Climă – Energie", adoptat în 2009.[2]

Pentru a îndeplini obiectivul de a obţine economii de 20% în domeniul energiei, poate fi necesar ca o parte din cotele de emisii din volumul total ce urmează a fi licitat de statele membre în sistemul UE-SCE începând cu 2013 să fie puse deoparte. Această punere deoparte va trebui realizată treptat şi nu va avea în vedere cotele deja deţinute de companii. Fără ea, economiile de energie realizate de o companie vor avea ca rezultat, datorită cererii reduse, diminuarea preţului cotelor. În aceste condiţii, o altă companie ar putea produce mai mult, consuma mai multă energie şi produce mai mult dioxid de carbon. Ca rezultat, economiile nete de energie ar fi reduse sau chiar inexistente. În plus, datorită plafonului fix din cadrul SCE, nu vor fi obţinute nici reduceri nete de emisii. Punerea deoparte ar neutraliza efectul sus-menţionat şi ar sprijini obţinerea de economii nete, precum şi reducerea netă a emisiilor.


[1] Oferta UE, în cadrul negocierilor internaţionale în domeniul climei, de a pune în practică o reducere cu 30% a emisiilor de carbon până în 2020, rămâne valabilă şi nu este afectată de prevederile din Foaia de parcurs.

[2] Vezi http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

Următorii paşi

Foaia de parcurs este prezentată sub forma unei comunicări adresate Consiliului, Parlamentului European şi celorlalte organisme UE. Comisia le invită pe acestea, statele membre şi părţile interesate să ia în considerare Foaia de parcurs atunci când elaborează politicile naţionale şi comunitare având ca obiectiv tranziţia la o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050. Ca pas imediat următor, Comisia are în vedere necesitatea de a dezvolta foi de parcurs sectoriale în cooperare cu sectoarele relevante.

joi, 10 martie 2011

Bucuresti lider la poluarea aerului

Un studiu realizat la scara europeana, in cadrul programului Aphecom, finantat prin Programul de Actiune a Comisiei Europene in domeniul sanatatii publice, a masurat impactul poluarii aerului asupra sanatatii populatiei.

Potrivit studiului Aphecom, care a durat trei ani, calitatea aerului in metropolele Europene este diferita. Exista de pilda o diferenta mare intre Bucuresti, oras extrem de poluat si Stockholm, unde nivelul de poluare al aerului este mult mai scazut. Un nivel ridicat al particulelor fine in aer are numeroase efecte nefaste supra omului: reduce speranta de viata, favorizeaza asmul in randul copiilor, bronsite cronice si boli cardiovasculare la adulti. In cadrul studiului au fost analizete 25 de orase europene. S-a estimat de asemenea costul anual pentru ingrijirea celor afectati de boli determinate de poluarea earului, aproximativ 43 de miliarde de euro.

Mai jos este un tabel, cu cifrele legate de poluarea aerului. Bucurestiul conduce detasat.

Oras

Poluare exprimata in micrograme pe metru cub


Bucuresti

38.2

Budapesta

33.7

Atena

29.4

Barcelona

27

Lubliana

23.4

Valencia

23

Viena

21.6

Rome

21.4

Brussels

19

Marseille

18.5

Paris

16.4

Rouen

15.3

Londra

13.1

Dublin

10.5

Stockholm

9.4


  • Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel al particulelor poluante din aer mai mic de 10 micrograme pe metru cub
Sursele de informare pentru acest articol: http://www.aphekom.org/web/aphekom.org/home http://www.guardian.co.uk/environment/2011/mar/08/air-pollution-life-expectancy-dupont

miercuri, 9 martie 2011

Parlamentul European a adoptat o rezolutie in favoarea standardelor minimie pentru politicile de incluziune a romilor la nivelul UE

Cele 10-12 milioane de romi din Europa ar trebui să beneficieze la nivelul UE de standarde minime obligatorii pentru a îmbunătăţi accesul lor la locuri de muncă, educaţie, locuinţă şi asistenţă medicală, spune Parlamentul European într-o rezoluţie adoptată miercuri 9 martie in sesiune plenara la Strasbourg.

Rezoluţia, care urmăreşte să influenţeze strategia viitoare a Comisiei pentru incluziunea romilor, solicită, de asemenea mai bună protecţie a drepturilor fundamentale şi utilizare a fondurilor UE destinate comunitatii roma.

Rezolutia afirma ca romii au suferit din cauza discriminării sistematice şi luptă împotriva "unui grad intolerabil de excludere", precum şi a încălcărilor drepturilor omului, stigmatizarii severe şi discriminării în viaţa publică şi privată. Rezolutia a fost adoptata cu 576 de voturi pentru, 32 impotriva si 60 de abţineri.

Raportorul Parlamentului, Lívia Járóka (PPE, Ungaria) a declarat în cadrul dezbaterii care a precedat votul "cu adoptarea acestui raport, am făcut un pas mare spre un efort la nivelul UE pentru a reduce sărăcia şi excluderea socială a celei mai mari minoritati entice a continentului nostru. Această strategie la nivelul UE trebuie să pună accentul principal pe realizarea şi promovarea drepturilor fundamentale pentru ocuparea forţei de muncă, pe locuinţe, politici de îngrijire a sănătăţii şi educaţie ".

Domenii prioritare

Deputaţii europeni au stabilit domeniile prioritare care vor necesita mai multe eforturi din partea autorităţilor locale, naţionale şi UE in vederea integrarii persoanelor de etnie romă. Comisia, spun ei, ar trebui să prezinte o foaie de parcurs pentru introducerea unor standarde minime obligatorii la nivelul UE pentru aceste priorităţi, care sunt educaţia, ocuparea forţei de muncă, locuinţe şi asistenţă medicală. Comisia ar trebui să introducă, de asemenea, criteriile de premiere pentru statle membre care se confromeaza şi sancţiuni pentru nerespectarea standardelor minime obligatorii.

Combaterea muncii la negru, angajarea de personal de romi în administraţia publică, creşterea numărului de cadre didactice rome şi asigurarea educatiei in limba maternal pentru copiii sunt alte solicitări făcute către statele membre şi Comisie.

Drepturile fundamentale

"Repatrierile discutabile" de romi care au avut loc in perioada recenta în mai multe state membre au creat "frica şi anxietate în rândul populaţiei rome, precum şi niveluri îngrijorătoare de rasism şi discriminare",se sutine in rezoluţie.

Strategia UE ar trebui să abordeze toate formele de violare a drepturilor fundamentale ale romilor, inclusiv "discriminarea, segregarea, discursul plin de ură, profile etnice şi amprentarile ilegale, precum şi evacuarea ilegală şi expulzarea". Se impune un dialog între autorităţile locale, organele judiciare, poliţie şi comunitatea de romi. Este de asemenea necesară eliminarea discriminării în domeniul judiciar şi combaterea profil etnic.

O mai bună utilizare a fondurilor UE

Parlamentul solicită crearea de organisme ale UE sub supravegherea existentei comisii de lucru (Task Force) pentru romi in vederea asigurii finanţarii comunitare a iniţiativelor locale de bună practica şi identificarii şi să raporarii eventualeleor deturnari de fonduri în timp util. Domeniul de aplicare a fondurilor UE ar trebui să fie extins, astfel incat proiectele de îmbunătăţire a serviciilor publice sa fie, de asemenea, eligibile. În cele din urmă, ar trebuie create o linie de finantare dedicate in cadrul politicii de coieziune pentru a sprijini strategia.

Etapele următoare

Comisia este de aşteptat să îşi prezinte propunerea data de 5 aprilie şi Consiliul European ar trebui să o adopte în cadrul reuniunii sale din 24 iunie. Incluziunea romilor este una dintre priorităţile preşedinţiei maghiare.

Procedură: rezoluţie fără caracter legislativ

NOTA: Toti cei 30 de europarlamentari romani prezenti au votat in favoarea rezolutiei.


Sursa: http://www.europarl.europa.eu/news/public/focus_page/008-114496-001-01-01-901-20110228FCS14493-01-01-2006-2006/default_p001c010_en.htm