Summitul Uniunii Europene va evita o serie de subiecte conflictuale

Summitul Uniunii Europene care începe joi va evita o serie de subiecte conflictuale, pe fondul campaniei electorale prezidenţiale din Franţa, liderii europeni urmând să susţină discursuri despre creşterea economică şi să semneze tratatul fiscal european, relatează site-ul EurActiv.

Potrivit unui diplomat european, acesta va fi primul "summit normal, liniştit" de la izbucnirea crizei economice în 2008. El a adăugat însă că este dificil de apreciat dacă aceasta este o "revenire la normalitate" sau dacă liderii au decis pur şi simplu să "ascundă sub preş" subiectele conflictuale.

Liderii urmează să vorbească despre creşterea economică, să semneze noul tratat fiscal european şi să-l felicite pe Herman Van Rompuy pentru că a fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului European pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate, dar şi pentru numirea sa şi în funcţia de preşedinte al Zonei Euro.

Şefii de state şi Guverne vor discuta şi despre aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, demers căruia Olanda i se opune, din cauza corupţiei şi criminalităţii din cele două ţări. Este puţin probabil însă ca Olanda să-şi atenueze poziţia, iar un diplomat a declarat că nu se aşteaptă la schimbări înaintea "alegerilor franceze", sugerând că Parisul sprijină implicit Haga.

De asemenea, liderii UE ar urma să acorde Serbiei statut de ţară candidată la aderare, chiar dacă România s-a opus unei decizii în acest sens marţi, cerând întâi garanţii privind drepturile etnicilor români din această ţară. Această măsură a fost văzută de unii ca o încercare de a determina Olanda să-şi schimbe poziţia privind Schengen. Teoretic, preşedintele român Traian Băsescu ar putea bloca acordarea statutului de candidat Serbiei, dar diplomaţii apreciază că este improbabil să se întâmple acest lucru.

Știre preluată de la: Mediafax

CE susţine participarea tuturor statelor UE la summit-urile Zonei Euro

Comisia Europeană va susţine în cadrul Consiliului informal de luni participarea tuturor celor 27 de state membre UE la summit-urile Zonei Euro, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt a CE, Pia Ahrenkilde Hansen.

"Poziţia Comisiei rămâne neschimbată. La Consiliul european informal, CE va continua să prompoveze deschiderea şi coerenţa la nivelul unei Uniuni Europene cu 27 de state membre. Noi continuăm să susţinem punctul de vedere potrivit căruia ţările care nu sunt încă membre ale zonei Euro vor trebui invitate la summit-urile zonei euro, deci la summit-urile Euro", a spus ea.

Purtătorul de cuvânt a mai declarat că CE este pe deplin încrezătoare că această problemă va fi soluţionată la Consiliul informal.

Poziţia CE este conformă cu unul dintre obiectivele României privind Consiliul european informal de la Bruxelles. Astfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, înainte de plecarea la Bruxelles, că unul dintre obiectivele pe care le are la Consiliul informal de luni este "să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro".

"Deci, acele state care adoptă Tratatul trebuie, în opinia noastră, să participe la summit-urile Zonei Euro, nu numai pentru că au semnat Tratatul, dar orice se întâmplă în politicile economice din Zona Euro afectează consistent şi o ţară ca România. Sper că această abordare o vor avea toate statele non-euro care aderă la Tratat în summit-ul informal de mâine (luni - n.r.", a spus preşedintele.

Ştire preluată de la: Mediafax

Nou summit anticriză, în umbra problemelor încă nerezolvate din Grecia

Liderii UE se pregătesc să adopte la summit-ul de luni un tratat privind fondul permanent de criză al zonei euro şi ar putea ajunge la un acord pentru introducerea regulii bugetului echilibrat în legislaţiile naţionale, însă discuţiile se desfăşoară pe fondul problemelor încă nerezolvate din Grecia.

Şefii de stat sau de guvern din UE vor încerca din nou să facă progrese spre soluţionarea crizei datoriilor de stat la cel de-al 17-lea summit european din ultimii doi ani, ale cărui principale teme oficiale de discuţie sunt crearea de locuri de muncă şi consolidarea creşterii economice, liderii europeni încercând să împingă în plan secund măsurile de austeritate nepopulare adoptate în multe state membre.

Politicienii se pregătesc să adopte redirecţionarea a până la 20 miliarde euro din fondurile structurale UE 2007-2013 neutilizate spre crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum şi măsuri de stimulare a creditării către firme şi companii mici şi mijlocii.

Însă discuţiile vor fi dominate de înfiinţarea fondului permanent de criză al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, de pactul fiscal convenit de principiu în decembrie şi de problemele încă nerezolvate ale Greciei.

Negocierile dintre guvernul elen şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni privind restructurarea a 200 miliarde euro din datoriile Greciei au şanse mici să se încheie înainte de debutul summit-ului. Liderii UE nu pot aproba cel de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, dacă Atena nu ajunge la un consens cu creditorii privaţi. Pachetul de finanţare a fost convenit de principiu în luna octombrie a anului trecut, însă nu s-a concretizat în lipsa unui acord cu instituţiile financiare private.

Liderii UE vor semna probabil, la summit-ul de luni, tratatul de înfiinţare a Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent de criză cu resurse de 500 miliarde euro care ar trebui să devină operaţional din luna iulie, cu un an mai devreme decât se preconiza.

Totodată, liderii europeni ar trebui să facă progrese în privinţa stabilirii termenilor şi condiţiilor cuprinse în pactul fiscal convenit în decembrie, care ar trebui să impună statelor semnatare, printre care se numără şi România, o disciplină fiscală strictă, construită în jurul unui deficit bugetar cât mai apropiat de zero.

Ştire preluată de la: Mediafax

Mario Monti: Summitul UE devansat pentru 29 ianuarie

Summitul Uniunii Europene prevăzut iniţial pentru 30 ianuarie a fost devansat cu o zi, urmând să se desfăşoare duminică, 29 ianuarie, din cauza grevei generale anunţate pentru ziua următoare în Belgia, a indicat joi primul ministru italian Mario Monti, transmite AFP.

Summitul de la Bruxelles "a fost devansat pentru 29 /ianuarie/ din motive tehnice", a declarat Monti, într-o intervenţie în Camera Deputaţilor de la Roma.

Şeful guvernului italian s-a adresat parlamentului în legătură cu întâlnirea avută în ajun cu cancelarul german Angela Merkel şi înaintea altor discuţii la nivel european.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat, la sfârşitul lunii decembrie, organizarea unui summit informal al Celor 27 la data de 30 ianuarie. Un preaviz de grevă generală depus în Belgia riscă însă să paralizeze transporturile din această ţară şi legăturile internaţionale, aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul lui decembrie.

Miercuri, o sursă europeană declara pentru AFP că UE nu exclude modificarea datei summitului, din cauza grevei.

Summitul de la sfârşitul lunii ianuarie ar urma să abordeze teme precum creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în UE, şi să pregătească reuniunea formală de la 1 martie a liderilor Celor 27.

Știre prelută de la: Agerpres

Măsurile adoptate la summit-ul UE ar putea fi respinse de Curtea Constituţională din Germania

Preşedintele Parlamentului german, Norbert Lammert, se îndoieşte că măsurile adoptate la summit-ul UE de săptămâna trecută pentru întărirea zonei euro vor fi considerate legale de Curtea Constituţională a ţării.

Parlamentul german va analiza probleme de constituţionalitate care ar putea să apară dacă executivul comunitar sau un comisar UE ar interveni în chestiuni legate de bugetele naţionale, a spus preşedintele Bundestag într-un interviu pentru Der Spiegel, citat de Wall Street Journal.

Liderii europeni au convenit săptămâna trecută să consolideze legăturile economice dintre statele membre, pentru a restabili încrederea investitorilor în uniunea monetară şi pentru a rezolva criza datoriilor.

Cele 17 state ale zonei euro, plus alte nouă ţări din afara blocului monetar fără Marea Britanie, au convenit vineri să semneze un nou tratat de guvernanţă fiscală, care va permite Bruxellesului să impună o disciplină bugetară strictă, împiedicând guvernele să iasă din normele UE privind deficitul bugetar şi datoria de stat. Totodată, statele nu vor putea evita aplicarea integrală a programelor de austeritate.

Știre preluată de la: Mediafax

Ambasadorul Martin Harris răspunde la întrebarea anului: De ce s-a opus Marea Britanie înţelegerilor din UE?

Marea Britanie şi-a exercitat la summitul UE de săptămâna trecută în premieră dreptul de veto, prin intermediul premierului David Cameron, în legătură cu propuneri ale Germaniei şi Franţei de modificare a tratatului UE pentru înăsprirea disciplinei bugetare. Rezultatul a fost că statele UE vor semna un pact pentru o uniune fiscală mai strânsă din care nu va face parte Marea Britanie, iar statul insular s-a izolat şi mai mult, cel puţin pe plan politic, de Europa. Decizia lui Cameron i-a surprins pe liderii UE şi este intens dezbătută de toate canalele media.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a explicat în exclusivitate pentru Ziarul Financiar motivele pe baza cărora Cameron s-a opus propunerilor franco-germane. "Marea Britanie nu se opune întăririi disciplinei financiare în zona euro. Dimpotrivă, noi dorim ca ţările care folosesc moneda unică să acţioneze împreună pentru a-şi rezolva problemele. Chiar înainte de summitul european de săptămâna trecută, premierul britanic David Cameron a declarat că zona euro are nevoie de protecţie financiară adecvată pentru a preveni fenomenul de contagiune, de recapitalizarea băncilor eu­ropene şi de o soluţie pentru situaţia din Grecia", a declarat oficialul britanic.

El apreciază că, deşi aceste obiective nu au fost atinse, statele din zona euro au făcut progrese.

"Salutăm acest lucru, precum şi acordul de creare a unei uniuni fiscale, care presupune o mai strânsă coordonare a politicilor economice şi fiscale, precum şi sancţiuni automate în cazul încălcării acestora", a afirmat Martin Harris.

El a adăugat că Marea Britanie nu va renunţa la acele elemente de suveranitate la care ţările din zona euro trebuie să renunţe pentru a face paşii necesari în direcţia uniunii fiscale.

"Le dorim succes statelor euro în acest proces. Noi am fi fost de acord ca acest lucru să fie introdus în tratatele Uniunii Europene numai dacă ar fi existat o protecţie adecvată pentru Piaţa Unică şi pentru alte interese cheie ale Regatului Unit. Premierul britanic a încercat să obţină un număr limitat de reglementări pentru a preveni discriminarea în interiorul Pieţei Unice şi pentru a confirma acordurile europene ante­rioare referitoare la rolurile şi atribuţiile autorităţilor europene de supra­veghere, astfel încât fiecare stat membru să beneficieze de o politică echitabilă pentru a-şi reglementa sectorul financiar", explică am­basadorul.

În lipsa acestor garanţii, premierul britanic a considerat că este mai bine să nu existe un tratat în alt tratat şi că este de preferat ca zona euro plus ţările non-euro interesate să ajungă la un acord separat, spune el.

"Totodată, dorim să lucrăm împreună cu partenerii noştri din UE în ceea ce priveşte provocarea economică pe termen lung a zonei euro şi a UE. În zona euro, este nevoie ca ţările cu mari deficite comerciale să poată găsi o soluţie la această problemă şi în acelaşi timp să poată funcţiona în aceeaşi piaţă unică în care operează şi state puternice precum Germania", notează Martin Harris. El a sublinat că Marea Britanie va coopera în continuare cu România şi alte state membre pentru o integrare completă a Pieţei Unice în sectorul energetic şi al serviciilor, pentru creşterea competitivităţii pe pieţele europene ale muncii şi pentru deschiderea de noi rute comerciale, urmare a unor eforturi diplo­matice substanţiale ale întregului spaţiu comunitar.

Când Vince Cable, ministrul businessului din UK, a venit în România a spus că România şi Marea Britanie ar trebui să facă o alianţă ca ţări non-euro. Întrebat dacă această alinţă a căzut, având în vedere că România a acceptat noile decizii ale UE, iar Marea Britanie nu, ambasa­dorul a răspuns că Marea Britanie crede în continuare că interesele celor 27 de state membre ale UE trebuie protejate.

"Împreună cu România, vom continua să acţionăm pentru extinderea Pieţei Unice şi întărirea competitivităţii UE faţă de economii emergente precum China, India şi Brazilia. De asemenea, înţelegem preocuparea României de a se asigura că recapitalizarea băncilor europene nu va conduce la o reducere excesivă a expunerii lor în Europa de Est. Cu toţii suntem interesaţi ca problemele din zona euro să fie rezolvate urgent. Pentru succes economic pe termen lung, UE va avea nevoie ca toţi membrii săi să coopereze pentru a garanta că instituţiile noastre comune pot asigura creşterea economică", a afirmat Martin Harris.

La întrebarea cum ar răspunde Marea Britanie la o eventuală acuzaţie că de fapt ar dori implozia monedei euro care poate apărea dacă situaţia se va înrăutăţi, oficialul a subliniat că prioritatea Marii Britanii este o Europă deschisă, dinamică şi competitivă la nivel global.

"Circa 40% din comerţul Regatului Unit este cu zona euro. O criză prelungită a zonei euro ar afecta profund speranţele de creştere şi creare de locuri de muncă în Marea Britanie şi în restul Europei. Astfel, Marea Britanie doreşte ca zona euro să îşi rezolve problemele şi să atingă stabilitatea şi creşterea de care întreaga Europă are nevoie. Aşa cum premierul David Cameron a declarat la Bruxelles săptămâna trecută, sperăm ca statele din zona euro şi celelalte ţări semnatare să înregistreze un succes în noul acord", a mai spus Martin Harris.

Știre preluată de la: Ziarul Financiar

UE va propune introducere unei taxe pe tranzacțiile financiare, la summitul G20

Uniunea Europeană (UE) va prezenta, în cadrul summitului G20, o propunere de introducere a unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivel mondial.

Deasemenea, UE va cere, la summitul G20, principalelor economii ale lumii să adopte un plan de restabilire a creşterii globale, de reformare a pieţelor financiare şi de stimulare a comerţului internaţional. Sunt necesare şi alte măsuri vizând o mai bună reglementare a activităţilor desăşurate de marile firme financiare ale lumii şi a celor cu specific bancar desfăşurate de firme de investiţii, asigurări şi de alt tip.

Un acord asupra unui set unic de standarde globale de contabilitate le-ar permite autorităţilor de reglementare să monitorizeze mai eficient companiile multinaţionale. Dacă Fondul Monetar Internaţional ar dispune de mai multe resurse, ar putea să le ofere un sprijin mai consistent ţărilor care întâmpină dificultăţi economice.

Stimularea comerţului este cel mai eficient mijloc prin care se poate obţine o creştere globală şi se pot crea locuri de muncă. Totuşi, multe ţări menţin măsuri protecţioniste, conferind propriei industrii un avantaj neloial asupra celorlate.

UE va impulsiona negocierile în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în scopul eliminării unor astfel de obstacole, în special a celor care stau în calea ţărilor cel mai puţin dezvoltate din lume. De asemenea, este necesar să se asigure o piaţă globală şi un sistem deschis de comercializare a materiilor prime care să fie corect, viabil şi transparent.

Coordonarea politicii economice globale trebuie să se concentreze pe ocuparea forţei de muncă şi reducerea sărăciei. Ţările trebuie să îşi menţină angajamentele asumate în materie de ajutor pentru dezvoltare, siguranţă alimentară şi combaterea schimbărilor climatice.

Summitul G20 va avea loc între 3 şi 4 noiembrie la Cannes (Franţa). La Cannes, UE va fi reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Sursa: Comisia Europeană