UE impune un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit, luni, să impună un embargou petrolier gradual fără precedent contra Iranului, ca parte a sancţiunilor legate de programul nuclear al acestei ţări. Acordul va fi confirmat oficial în cursul după-amiezii de miniştrii de externe europeni, în reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE).

Noile măsuri includ un embargou imediat asupra noilor contracte de comerţ cu petrol brut şi produse petroliere. Contractele în desfăşurare vor continua până la 1 iulie.

''Sunt încrezător că UE va da un răspuns hotărât astăzi la refuzul Iranului de a-şi respecta obligaţiile sale internaţionale privind programul nuclear'', a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle înaintea reuniunii CAE de la Bruxelles.

Discuţiile în interiorul 'Celor 27' privitoare la noile sancţiuni contra Teheranului s-au intensificat în ultimele zile, mai ales ca urmare a reticenţelor Greciei, ţară dependentă în mare măsură de importurile de petrol iranian.

În prezent, aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Iranului au ca destinaţie Uniunea Europeană, principalii beneficiari fiind Grecia, Italia şi Spania, ţări care sunt şi printre cele mai expuse în faţa crizei financiare din zona euro.

Cea mai mare parte a petrolului iranian este exportat însă către Asia, motiv pentru care UE şi SUA încearcă să convingă ţările asiatice, precum India, să-şi reducă importurile de petrol provenind din Iran, astfel încât presiunile internaţionale contra Teheranului să fie mai eficiente.

Uniunea Europeană a decis deja îngheţarea activelor bancare pentru 433 de companii şi 113 persoane fizice din Iran şi a impus restricţii împotriva exporturilor anumitor produse iraniene către UE.

Știre preluată de la: Agerpres

Energie: Comisia propune noi standarde de siguranţă referitoare la operaţiunile petroliere şi gaziere offshore

Comisia Europeană a propus o nouă lege care va garanta că producţia offshore de petrol şi gaze din Europa va respecta cele mai ridicate standarde de siguranţă, sănătate şi mediu peste tot în UE, prin adoptarea acestui regim de siguranță , riscurile unor accidente în apele europene urmând să fie reduse la un nivel minim.

Noul proiect de regulament stabileşte norme clare care acoperă în întregime ciclul complet al tuturor activităţilor de explorare şi producţie, de la proiectare până la dezasamblarea finală a unei instalaţii petroliere sau de gaze. Operând sub controlul autorităţilor naţionale de reglementare, industria europeană va trebui să evalueze şi să îmbunătăţească periodic standardele de siguranţă aplicabile operaţiunilor offshore.

Această abordare nouă va duce la o evaluare europeană a riscurilor care se actualizează în permanenţă, luând în calcul noile tehnologii, noul know-how şi noile riscuri.

În Europa, petrolul şi gazele se extrag din subsolul marin din anii '70. În prezent, mai mult de 90% din petrolul şi mai mult de 60% din gazele produse în UE şi Norvegia provin din operaţiuni offshore. În apele europene există peste 1000 de instalaţii offshore de extragere a gazelor sau a petrolului. Chiar dacă cea mai mare parte a activităţii de producţie se desfăşoară în regiunea Mării Nordului şi cea mai mare parte a petrolului provine din Regatul Unit şi Norvegia, se observă un interes tot mai mare în regiunile offshore ale UE şi în 13 state membre (Regatul Unit, Olanda, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Spania, Grecia, România, Bulgaria, Polonia, Malta şi Cipru) au acordat autorizaţii pentru activităţi petroliere şi gaziere offshore.

Industria offshore operează la standarde diferite în fiecare stat membru în ceea ce priveşte mediul, sănătatea şi siguranţa. Până în prezent, legislaţia UE nu a acoperit toate aspectele industriei offshore de extragere a petrolului şi gazelor, iar legislaţia naţională diferă foarte mult de la un stat membru la altul. În pofida iniţiativelor unor state membre de a-şi reforma sistemele în urma dezastrelor din Marea Nordului din anii 1980, în UE există încă un risc semnificativ de accidente grave. Evenimentele din trecut arată că, la nivel mondial, au avut loc în ultimii 30 de ani cel puţin 14 accidente offshore majore (cum ar fi erupţii ale puţurilor şi pierderea completă a platformelor de producţie), iar cinci dintre ele s-au petrecut în ultimii 10 ani. Consecinţele unui accident la scară mare pot fi extreme. Printre ele se numără pierderea de vieţi omeneşti, daune majore aduse mediului şi daune colaterale asupra habitatelor costiere şi marine. În termeni financiari, după cum s-a văzut, un eveniment de proporţiile catastrofei din Golful Mexic poate cauza daune în valoare de 30 miliarde euro.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

CE va lansa procedura de infringement dacă România nu va avea în decembrie stocurile minime de ţiţei

România are termen până la 31 decembrie să constituie stocurile minime de ţiţei şi produse petroliere aferente acestui an şi cele restante din 2009, pentru a evita declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.

România s-a obligat în negocierile de aderare la Uniunea Europeană să constituie stocuri minime de ţiţei şi produse petroliere în mod etapizat şi beneficiază până la 31 decembrie de o perioadă de tranziţie.

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) nu a reuşit în 2009 să realizeze stocurile, întrucât nu a avut fonduri proprii suficiente şi nici nu a primit sumele necesare de la bugetul de stat, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei pentru constituirea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere până la sfârşitul anului 2011.

Drept urmare, Oil Supply Group, structură din UE care monitorizează stocurile de petrol ale statelor comunitare, a informat autorităţile de la Bucureşti că, deşi România "se află în prezent în situaţie de infringement", Comisia Europeană "nu va declanţa această procedură până la finele perioadei de tranziţie, respectiv 31 decembrie 2011".

Până la 31 decembrie România trebuie să constituie stocuri minime de produse petroliere de 1,2 milioane de tone, dintre care 775.710 tone de motorină, 282.353 tone de benzină, 86.670 tone de păcură şi 55.823 tone de carburant pentru aviaţie.

ANRSPS va asigura 30% din nivelul total al stocurilor, iar diferenţa de 70% va reveni companiilor, în funcţie de cota de piaţă pe care au avut-o anul trecut şi de contribuţiile la aceste stocuri în perioada 2002-2009.

Din 2012, aceste stocuri urmează să fie realizate doar de companiile petroliere, nu şi de ANRSPS, se mai arată în nota de fundamentare.

Ştire preluată de la: Mediafax