CE întăreşte lupta pentru confiscarea activelor organizaţiilor criminale

Comisia Europeană a propus luni norme noi pentru o confiscare mai eficace şi mai extinsă a fondurilor şi a altor bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, în contextul în care sute de miliarde de euro ajung anual, în Europa, la grupările infracţionale.

Conform Bruxellesului, noile norme vor consolida capacitatea statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate unor părţi terţe, vor facilita confiscarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni chiar şi atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale şi vor asigura mijloacele adecvate autorităţilor competente în vederea dispunerii măsurilor de îngheţare temporară a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare.

'Trebuie să îi lovim pe infractori acolo unde îi doare mai tare, să le luăm banii şi să redirecţionăm profiturile acestora în economia licită, în special în această perioadă de criză. Autorităţile de aplicare a legii şi autorităţile judiciare trebuie să dispună de instrumente mai bune pentru depistarea acestor bani. De asemenea, au nevoie de mijloace mai numeroase care să le permită recuperarea unei proporţii mai mari a bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni', a declarat Cecilia Malmstrom, comisar pentru afaceri interne, într-o conferinţă de presă luni la Bruxelles.

Cecilia Malmstrom a precizat că, în fiecare an, în Europa, 'sute de miliarde de euro intră direct în buzunarele grupărilor de criminalitate organizată şi ale mafiei'. "În pofida eforturilor depuse de către autorităţile de aplicare a legii din Europa, o mare parte a profiturilor ilegale sunt controlate în continuare de infractori. Grupările infracţionale devin astfel mai puternice şi privează cetăţenii europeni de venituri fiscale care ar putea fi investite în domeniile sănătăţii sau educaţiei", a mai spus comisarul european.

În prezent, sumele recuperate din activităţile de criminalitate organizată sunt modeste în raport cu veniturile enorme generate de activităţile ilegale, precum traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi de arme de calibru mic, precizează Comisia.

Conform estimărilor ONU, în 2009, suma totală a produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni ar fi fost de aproximativ 2,1 trilioane de dolari, echivalentul a 3,6% din PIB-ul global în anul respectiv. Majoritatea acestor fonduri ilicite sunt spălate şi reinvestite în economia licită, sub 1% din bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni fiind îngheţate şi confiscate în prezent. Estimările CE arată că vânzarea de droguri ilicite generează în UE aproximativ 100 de miliarde de euro anual.


Conform Comisiei, propunerea va permite stabilirea unor norme mai clare şi mai eficiente în vederea confiscării bunurilor care nu au o legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicată persoana condamnată (confiscare extinsă). Noile măsuri prevăd de asemenea consolidarea normelor privind confiscarea activelor care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din desfăşurarea de activităţi infracţionale (confiscarea aplicată terţilor).

Confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale (confiscarea limitată care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare) şi garantarea faptului că procurorii pot dispune îngheţarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă (îngheţare provizorie) sunt ale măsuri prevăzute de propunerea Comisiei Europene.

Măsurile prevăd totodată asigurarea de către statele membre a unei gestionări a activelor îngheţate astfel încât să nu-şi piardă valoarea economică înainte de confiscarea finală (gestionarea activelor) şi asigurarea unui echilibru între măsurile adoptate în vederea îngheţării şi protejarea drepturilor fundamentale prin adoptarea de măsuri ferme menite să garanteze respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de proprietate al persoanelor.

Știre preluată de la: Agerpres

PE: Orice inculpat din UE trebuie să fie informat despre drepturile sale procedurale într-un limbaj uşor de înţeles

Orice suspect sau acuzat din Uniunea Europeană trebuie să fie informat prompt despre drepturile sale procedurale într-un limbaj uşor de înţeles, potrivit unei noi legi adoptată, marţi, de către Parlamentul European (PE).

Astfel, orice suspect arestat sau deţinut ar trebui să primească o "notă scrisă privind drepturile sale".

Deputaţii europeni au completat textul adăugând dreptul de a nu spune nimic, dreptul la îngrijire medicală de urgenţă, precum şi dreptul de a contacta rudele.

Această nouă directivă, pentru care a fost obţinut acordul statelor membre, stabileşte standarde minime la nivelul UE pentru a asigura dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.

Potrivit PE, astăzi, cetăţenii arestaţi şi acuzaţi de o infracţiune nu pot fi siguri că vor fi corect informaţi despre drepturile lor în UE. În unele state membre, primesc doar informaţii verbale cu privire la drepturile lor procedurale, în timp ce în altele informaţiile le sunt prezentate în scris, dar sunt tehnice, complexe şi furnizate numai la cerere.

"Noua directivă reprezintă un punct principal în asigurarea unui proces echitabil pentru persoanele suspecte sau acuzate în UE, graţie dezvoltării standardelor de egalitate. Drepturile cetăţenilor noştri sunt consolidate. Oamenii nu îşi pot exercita drepturile decât dacă ştiu care sunt acestea. Parlamentul European a reuşit să extindă lista drepturilor în privinţa cărora trebuie furnizate informaţii la cele care se referă la îngrijire medicală de urgenţă şi dreptul de a contacta rudele", afirmă raportorul de la comisia pentru libertăţi civile, social-democrata germană Birgit Sippel.

Orice persoană suspectată sau învinuită de comiterea unei infracţiuni trebuie să fie informată prompt cu privire la cel puţin următoarele drepturi procedurale:

• dreptul de a fi asistat de un avocat
• orice drept la consultanţă juridică gratuită şi condiţiile pentru obţinerea acesteia
• dreptul de a fi informat cu privire la învinuire
• dreptul la interpretare şi traducere
• dreptul de a păstra tăcerea

Informaţiile trebuie furnizate oral sau în scris înainte de primul interogatoriu oficial al persoanei suspectate sau învinuite de către poliţie sau de către o altă autoritate competentă.

Autorităţile vor fi obligate să ofere oricărei persoane arestate, deţinute sau care este subiectul unui mandat de arestare european o "notă scrisă privind drepturile".

Pe lângă informaţiile menţionate, nota privind drepturile trebuie să cuprindă şi informaţii cu privire la:

• dreptul de acces la documentele cauzei
• dreptul de a informa o persoană sau autorităţile consulare
• dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă
• numărul de ore/zile pentru care persoana poate fi privată de libertate înainte de a fi adusă în faţa unei autorităţi judiciare

Nota privind drepturile trebuie să cuprindă, de asemenea, informaţii de bază cu privire la orice posibilitate de contestare a legalităţii arestării, de obţinere a unei revizuiri a reţinerii sau de solicitare a eliberării provizorii.

Directiva oferă şi un model indicativ pentru o astfel de notă privind drepturile. Statele membre nu sunt obligate să respecte acest model, putându-l modifica pentru a-l adapta la normele de drept intern şi pentru a adăuga alte informaţii utile.

După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.

Știre preluată de la: Mediafax