Comisia introduce acțiune în instanță împotriva Consiliului pentru nerespectarea legislației UE privind statutul funcționarilor

Comisia a decis să introducă acțiune în instanță împotriva Consiliului pentru neadoptarea regulamentului Consiliului privind ajustarea anuală a remunerațiilor și a pensiilor personalului UE, așa cum s-a prevăzut în Statutul funcționarilor.

În temeiul Statutului funcționarilor, salariile și pensiile funcționarilor UE sunt ajustate conform deciziilor politice luate de statele membre cu privire la salariile funcționarilor lor publici naționali. Atunci când salariile funcționarilor naționali cresc sau scad, aceeași schimbare se aplică și personalului UE.

De data aceasta, cinci din cele opt state membre luate în considerare în calcul au majorat salariile funcționarilor lor naționali în termeni nominali: Belgia (3,6 %), Franța și Țările de Jos (2 %), Germania și Regatul Unit (1,3 %). Au existat reduceri salariale mici în Italia, Spania și Luxemburg. În medie, acest lucru a însemnat că funcționarii naționali au pierdut 1,8 % din puterea lor de cumpărare în termeni reali. Exact aceeași reducere este propusă pentru funcționarii UE, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea.

Prin urmare, Comisia, în strictă conformitate cu legea, a propus Consiliului aplicarea aceleiași reduceri funcționarilor UE. Propunerea Comisiei prevede, de asemenea, o reducere de -1,8 % în termeni reali, care, pentru personalul din Bruxelles, unde inflația este de 3,6 %, înseamnă o ajustare nominală de 1,7 %.

Așa cum Curtea Europeană de Justiție a confirmat deja, de mai multe ori (ultima dată la 24 noiembrie 2010 în cauza C-40/10), conform Statutului funcționarilor Consiliul nu dispune de nicio marjă de apreciere, dar trebuie să adopte valoarea ajustării calculată de Comisie.

Singura posibilitate de derogare de la aceste norme este utilizarea clauzei de exceptare, clauză care, după cum a subliniat Curtea, poate fi folosită numai în circumstanțe excepționale, în cazul în care, în cadrul metodei, remunerația funcționarilor nu ar fi ajustată suficient de repede. La cererea Consiliului, Comisia a analizat în două ocazii dacă s-ar putea aplica clauza de exceptare care se referă la o deteriorare bruscă și gravă a situației economice și sociale din Uniunea Europeană. Comisia a concluzionat că scăderea puterii de cumpărare a personalului UE, care corespunde scăderii puterii de cumpărare a funcționarilor naționali, pare a corespunde situației economice și sociale actuale. Orice măsură suplimentară care depășește această scădere ar încălca Statutul funcționarilor și jurisprudența Curții de Justiție.

În schimb, Comisia a luat în considerare nevoia de austeritate, propunând reduceri de personal de 5 % în toate instituțiile UE, precum și schimbări majore ale Statutului funcționarilor, cum ar fi creșterea timpului de lucru săptămânal de la 37,5 la 40 de ore, fără compensație, prelungirea vârstei de pensionare la 65 (sau 67 în anumite condiții) și reconfigurarea structurilor de carieră pentru secretari și asistenți. Toate aceste măsuri vor avea drept rezultat economii în valoare de peste 1 miliard euro în următorii șapte ani și de 1 miliard euro anual, pe termen lung, în cazul în care sunt adoptate.

În pofida considerentelor de mai sus, Consiliul a luat decizia oficială de a nu adopta propunerea Comisiei. Comisia consideră că această decizie încalcă Statutul funcționarilor și, prin urmare, are obligația, în calitate de gardian al tratatelor, de a o contesta înaintea Curții de Justiție.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

Serviciul diplomatic al UE, un dezastru absolut, un coşmar! Numeroşi angajaţi pleacă din cauza condiţiilor de muncă

Aproximativ 60 de membri ai Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) au renunţat la funcţiile deţinute în cadrul acestuia în ultimele nouă luni din cauza condiţiilor muncă precare, relatează publicaţia electronică EUObserver.

Potrivit datelor SEAE, 27 de persoane au plecat pentru a lucra în cadrul Consiliului UE, 16 au plecat la Comisia Europeană, şase la Parlamentul European şi şapte în sectorul privat. Alte trei persoane au părăsit cabinetul şefei SEAE Catherine Ashton.

Plecările au avut efecte negative asupra departamentelor individuale, unul dintre ele, care se ocupă de misiunile UE privind crizele în străinătate pierzând şase dintre cei 12 secretari.

David O'Sullivan, un funcţionar de rang înalt din cadrul SEAE, a declarat pentru EUObserver că numărul plecărilor nu este semnificativ, deoarece reprezintă mai puţin de 4 procente din cei 1.500 de membri ai personalului de la Bruxelles.

"Nu cred că avem o problemă cu persoanele care pleacă. Unii pot fi nemulţumiţi, dar acestea sunt probleme inerente unei instituţii noi ... nu este ca şi cum am avea o problemă generală", a declarat el.

Mai multe persoane au descris însă managementul drept "un dezastru absolut ... un coşmar ... haos".

Un director SEAE a declarat că există o "disfuncţionare majoră". "Dacă SEAE ar fi fost o companie privată şi oamenii ar fi trebuit să muncească în aceste condiţii, ar fi intrat în faliment", a declarat un delegat al unui sindicat comercial.

La doi ani de la începerea creării acestui nou organism, personalul nu ştie cine şi ce face în această organizaţie.

Mulţi nu au acces la e-mail sau nu au telefon de serviciu la birou. Restituirea cheltuielilor medicale şi a taxelor şcolare pentru copii în cazul misiunilor în străinătate sunt plătite cu întârziere, ceea ce îi face pe diplomaţii europeni reticenţi să călătorească şi le creează dificultăţi secretarilor prost plătiţi.

Zeci de ambasade ale UE nu au calculatoare cu ajutorul cărora să transmită documente secrete, ceea ce obligă personalul să înmâneze direct aceste acte. Nici biroul lui Catherine Ashton nu are un computer care să poată fi folosit pentru documente secretizate.

O sursă a declarat că dacă lucrurile nu se vor schimba, SEAE ar putea să se destrame, activitatea acestuia revenind Consiliului şi Comisiei.

Știre preluată de la: Mediafax

Funcţionarii europeni refuză să lucreze mai mult

Sindicatele funcţionarilor europeni au respins în această săptămână o propunere a guvernelor UE de a mări săptămână de lucru la 40 de ore. Reprezentaţii funcţionarilor consideră că ideea de a lucra mai mult ar putea afecta atractivitatea slujbelor comunitare.

Propunerea le cere celor ce lucrează pentru Europa să rămână o jumătate de oră în plus pe zi la servici. Ideea este că în acest fel se reduc costurile masei salariale comunitare cu aproximativ un milion de euro pe an.

Funcţionarii însă, care au căutat o carieră interesantă dar şi extrem de bine plătită, au făcut-o cu condiţia ca săptămâna de lucru să nu se ridice la peste 37.5 de ore. Iată cum se argumentează refuzul sec al sindicatelor de a negocia propunerea guvernelor.

Este drept însă că cele expuse aici privesc o mare parte dintre funcționarii europeni care au ore fixe de birou. Există însă şi o categorie de funcţionari care lucrează zii lumină.

Nu este rar ca un angajat al Parlamentului European sau al Comisiei Europene să se afle seară după seară până la ora 21h la birou şi uneori şi sâmbăta.

În fine, unii dintre cei contactaţi de RFI demitizează ideea salariilor astronomice percepute in instituţiile europene. O asistentă de la grupul liberalilor ALDE din Parlamentului European, îmi spune că primeşte în mâna suma de 2.900 de euro lunar şi asta cu tot cu alocaţiile pentru cei doi copii. Femeia îmi atrage atenţia că posedă două diplome universitare şi zece ani de experienţă la Parlamentul European.

Ea şi majoritatea colegilor săi se află în birou între orele 9 şi 18 în fiecare zi a săptămânii, cu o oră de pauză la prânz.

La Comisia Europeană salariile sunt mult mai atrăgătoare. Ele se situează între un net de 3.500 şi 17.000 de euro, la suma din urmă ajungând directorii de direcţie. Dar aceştia, selectaţi în urma unor concursuri destul de dificile, sunt adesea surprinşi lucrând şi până la ora nouă seara.

Dar carierele comunitare sunt extrem de atractive mai ales pentru cei care încă nu au avut ocazia să lucreze pentru UE. Din afară, se constată că există salarii mari, pensii frumuşele şi călduţe şi vacanţe robuste de 42 de zile pe an.

În interior, se ştie că majoritatea carierelor sunt limitate în timp, din cauza diferitelor tipuri de contracte temporare. Funcţionarii mărturisesc că activitatea în instituţiile europene nu este cea mai amuzantă şi nici nu îmbogăţeşte spiritul şi că în ciuda salariilor şi beneficiilor , majoritatea lor se simt nefericiţi.

Cu toate acestea, refuzul sindicatelor de a negocia mărirea săptămânii de lucru este văzută de unii deputați europeni drept o mare dovadă de egoism din partea funcţionarilor. Europa se adânceşte în criză, dar la Bruxelles funcţionarii se îmbogăţesc nepăsători, cam aceasta este ideea prezentată acum de eurosceptici.

Știre preluată de la: RFI