Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări

Mai multe state bogate din UE, între care Franţa şi Olanda, vor scăderea fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care CE ar trebui să le suporte după reducerea, de la 15% la 5%, a cofinanţării din partea României şi altor cinci state membre a proiectelor finanţate de UE.

Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România

CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar.

Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE.

Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

Obiecţiile acestor state ar putea "reduce puternic" suma suplimentară alocată de CE, a declarat un diplomat implicat în negocieri.

Temerile unor state se concentrează pe reducerea contribuţiilor guvernelor naţionale la proiectele finanţate cu fonduri UE.

"Dacă trebuie să contribui cu 5% din costul unui proiect, atunci banii sunt aproape gratis. Nu ne convine. Guvernele trebuie să contribuie şi cu banii lor pentru a arăta că finanţează proiecte bune", a spus un diplomat.

O opoziţie şi mai extinsă se formează însă împotriva unei componente a propunerii CE în baza căreia s-ar plăti cea mai mare parte a sumei de 2,9 miliarde de euro, respectiv ca planul să se aplice retroactiv din momentul în care ţările respective au început să primească asistenţă financiară externă, notează Financial Times.

Componenta retrospectivă reprezintă "cel puţin jumătate" din cele 2,9 miliarde de euro, au afirmat doi diplomaţi implicaţi în discuţii. Aceasta ar însemna restituirea către state a 10% din valoarea proiectelor cofinanţate cu bani europeni pentru care au fost depuse cereri în ultimele câteva luni sau câţiva ani.

Un negociator a afirmat că unele guverne se tem că planul CE, în varianta actuală, ar conduce la creşterea bugetului pentru anul următor. Bugetul UE este asigurat prin contribuţii ale statelor membre.

"Vrem să ajutăm Grecia şi restul statelor, dar plata retrospectivă este ar putea fi prea mult. Nu este un moment potrivit pentru a cere resurse suplimentare", a declarat reprezentantul unei ţări.

Comisia susţine că poate finnaţa programul din rezerve existente.

Grupuri de experţi ai statelor membre încearcă să ajungă la un consens asupra propunerii CE, prin care primele plăţi către cele şase state ar putea fi efectuate în ianuarie anul următor.

Oficialii de la Bruxelles încearcă să ajute unele state să acceseze fonduri structurale suplimentare mai rapid şi au trimis o echipă de experţi la Atena, pentru a ajuta autorităţile elene să identifice proiecte care pot fi derulate cu bani europeni.

Multe state UE au dificultăţi în cheltuirea fondurilor europene, care pot ajunge până la 4% din PIB şi sunt însoţite de reguli comunitare stricte, notează publicaţia britanică.

Știre preluată de la: Mediafax

Reducerea cofinanţării proiectelor UE va aduce României economii de până la 714 mil.euro

Planul Comisiei Europene (CE) de a reduce de la 15% la 5% cofinanţarea pe care şase state UE trebuie să o asigure la accesarea fondurilor UE ar putea genera, în cazul României, economii de până la 714 milioane de euro, a anunţat, luni, CE.

Măsurile propuse ar trebui să contribuie la relansarea economiilor care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi la nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Letonia şi Ungaria, se arată într-un comunicat al CE. Statele vor putea să-şi diminueze contribuţia în cadrul cofinanţării într-o perioadă în care bugetele naţionale se confruntă cu presiuni considerabile. Contribuţia UE va creşte la 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre cele şase state.

Potrivit regulilor actuale, guvernele trebuie să contribuie cu cel puţin 15% din costul unui proiect aprobat, înainte ca Bruxelles-ul să plătească diferenţa.

În total, pentru cele şase ţări implicate impactul maxim va fi de 2,9 miliarde de euro. Pentru Grecia, măsura va produce o economie de 879 milioane de euro, pentru România de 714 milioane de euro, Portugalia - 629 milioane de euro, Ungaria - 308 milioane de euro, Letonia - 255 milioane de euro şi Irlanda - 98 milioane de euro.

"Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare, contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică", a afirmat preşedintele CE, José Manuel Barroso.

Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul anului în curs, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

"Planul nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul", se arată în comunicat.

Majorarea contribuţiei UE ar trebui să fie însoţită de acordarea de prioritate proiectelor axate pe creştere şi ocuparea forţei de muncă, crearea unor centre de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. Astfel, se poate ridica nivelul executiării şi absobţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimnetari în economie mai rapid, notează executivul comunitar.

Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statele membre vor înceta să primească fonduri prin programele de asistenţă financiară.

Propunerile Comisiei vizează finanţările alocate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit, respectiv Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Ştire preluatp de la: Mediafax

CE propune reducerea cofinanţării de la 15% la 5% pentru şase state, inclusiv pentru România

Comisia Europeană (CE) va prezenta luni, 1 august, un plan prin care cofinanţarea pe care trebuie să o asigure România şi alte cinci state membre la accesarea fondurilor UE va scădea de la 15% la 5%, oferind astfel un acces mai uşor şi mai rapid la zeci de miliarde de euro.

Planul nu va implica majorarea finanţării care revine UE şi va simplifica reglementările privind cofinanţarea pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letoniaşi România, astfel încât aceste state să nu mai fie nevoite să vină cu la fel de multe fonduri proprii pentru a primi finanţări UE, potrivit Financial Times.

Potrivit regulilor actuale, guvernele trebuie să contribuie cu cel puţin 15% din costul unui proiect aprobat, înainte ca Bruxelles-ul să plătească diferenţa.

Lipsa cofinanţării este unul dintre motivele pentru care unii din cei mai săraci membri UE nu reuşesc să acceseze fondurile europene puse la dispoziţie, o situaţie ciudată în spaţiul comunitar, unde membrii duc lupte grele pentru a obţine o parte cât mai mare din bugetul european, notează FT.

Cotidianul britanic dă exemplu România drept stat care nu reuşeşte să acceseze fonduri europene.

"România a atras până în prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 de miliarde de euro disponibile pentru agricultură şi dezvoltare în actualul plan bugetar pe şapte ani, până în 2013, al blocului comunitar", conform FT.

Potrivit unor estimări, Grecia ar avea la dispoziţie fonduri structurale nefolosite de 12 miliarde de euro.

Pe lângă lipsa cofinanţării, corupţia şi administraţia slabă sunt, de asemenea, de vină pentru accesarea slabă a fondurilor, afirmă oficialii europeni.

Planul CE reflectă disperarea Europei de a salva economia Greciei, pentru ca ţara să poată face faţă datoriei imense a statului, care ameninţă stabilitatea uniunii monetare.

Potrivit unor calcule interne, cofinanţarea celor şase state ar putea fi redusă cu circa trei miliarde de euro în următorii trei ani. Oficialii europeni speră, însă, ca impactul să fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care aceste state au dreptul, dar nu au reuşit să le acceseze.

Banii ar putea fi folosiţi pentru noi drumuri, aeroporturi şi alte proiecte de dezvoltare, oferind sprijin unor economii muribunde, potrivit FT.

Noile reguli se vor aplica şi subvenţiilor din agricultură, sprijinului pentru sectorul piscicol şi altor fonduri europene.

"Obiectivul este ca banii să ajungă la ţările repective cât mai repede posibil pentru a încerca stimularea acestor economii", a spus un oficial al Comisiei.

Planul a fost întocmit de preşedintele CE, José Manuel Barroso, şi de comisarul pentru afaceri regionale, Johannes Hahn, care supraveghează vastele fonduri structurale şi de coeziune.

Barroso va încerca să obţină aprobarea statelor membre şi acordul Parlamentului european pentru a adopta planul înainte de sfârşitul anului, temându-se că orice întârziere l-ar face inutilizabil pentru actuala criză.

Executivul comunitar speră ca propunerile să nu fie blocate de statele care urmăresc cu atenţie bugetul UE, precum Marea Britanie, deoarece nu implică noi cheltuieli. Totuşi, măsurile ar putea întâmpina o anumită rezistenţă, deoarece fondurile necheltuite sunt returnate statelor, notează FT.

Ştire preluată de la: Mediafax