Oportunități de angajare- salarii de peste 4000 euro/luna la instituțiile europene

Începând cu luna martie, orice cetățean european poate aplica pentru posturile de funcționari puse la dispoziție de Oficiul european pentru selecția personalului (EPSO). Aproximativ 300 de posturi vor fi scoase la concurs în prima etapă, iar acestea vizează toate instituțiile europene.

Europarlamentarul Petru Luhan este de părere că pentru România ar reprezenta o oportunitate dacă mai mulți români ar lucra ca şi funcționari UE.

„Românii sunt foarte bine pregătiţi, toată Europa susţine asta. Cred că mulţi dintre tinerii noştri nu ar avea nicio problemă să treacă testele de preselecție sau interviurile. Mai mult, consider că prezenţa a cât mai mulți români pe aceste posturi este un beneficiu în primul rând pentru Europa, datorită calităţii muncii prestate”, a declarat europarlamentarul Petru Luhan.

În prezent, aproximativ 2.000 de români lucrează ca funcţionari europeni la Bruxelles. „Mi s-a întâmplat, de multe ori, în discuţii cu colegi europarlamentari sau cu alţi oficiali europeni, să aud laude la adresa muncii prestate de români. Ştiu că foarte mulţi dintre aceştia au fost angajaţi în anii trecuţi, când concurenţa era uriaşă, ajungea chiar la câteva sute pe un loc. Dar iată că românii au făcut faţă”, a adăugat europarlamentarul român.

Acesta a precizat că, la rândul ei, România are avantaje în a sprijini angajarea cetăţenilor în instituţiile europene. „Cu siguranţă că ei se vor întoarce să lucreze în ţară, mulţi au făcut-o deja. Şi nu se întorc cu mâna goală, ci cu experienţă şi know-how de cel mai înalt nivel. Asta poate duce la o accelerare în reforma administraţiei publice din România, deoarece vor aplica ceea ce au învăţat, în instituţiile de la noi”, a explicat Petru Luhan.

Pentru a ajunge să lucreze pentru o instituţie europeană, candidaţii trebuie să îşi creeze un cont pe site-ul www.epso.eu, să se înscrie la categoriile pe care le vizează, iar apoi să parcurgă două etape majore: prima este cea de preselecţie, în care candidaţii susţin un test online structurat în patru tipuri de verificări prin care sunt testate abilităţile de vorbire, de raţionament numeric şi abstract, dar şi modalitatea prin care se rezolvă o anumită situaţie dată. Această etapă este eliminatorie. A doua etapă constă într-un interviu la Bruxelles, într-un centru de evaluare, unde candidaţii sunt supuşi altor testări. Astfel se evaluează capacitatea de a lucra în echipă, de analiză, de sinteză, dar şi abilităţile de comunicare. Salariile sunt motivante, aceste începând de la peste 4.000 euro. Studiile superioare absolvite şi experienţa profesională anterioară sunt şi acestea criterii pe care angajatorii europeni le iau în considerare, însă există posturi şi pentru proaspeţi absovenţi, dându-le astfel şansa de a porni în carieră.

Ministerul Justiţiei lansează un concurs pentru ocuparea unui post la Comitetul european pentru prevenirea torturii

Ministerul Justiţiei a lansat procedura de selecţie a trei persoane, ce vor fi nominalizate în lista ce urmează a fi înaintată către Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei (APCE), ce va alege reprezentantul României în cadrul Comitetului european pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

Procedura a fost demarată având în vedere că mandatul actualului reprezentant al României expiră la data de 19 decembrie 2011.

Potrivit unui anunţ postat pe site-ul MJ, România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante şi protocoalele sale adiţionale nr. 1 şi 2, prin Legea nr. 80 din 30 septembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 285 din 07/10/1994.

Convenţia a creat Comitetul european pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT).

Mandatul CPT constă în efectuarea de vizite la locurile de detenţie pentru a examina tratamentul aplicat persoanelor private de libertate şi, dacă este cazul, să facă recomandări statelor cu scopul de a întări protecţia acestor persoane împotriva torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Activitatea CPT are la bază principiile cooperării şi confidenţialităţii.

În calitate de stat parte la Convenţie, România are un reprezentant în cadrul CPT.

Potrivit articolului 5, alineatul 1 din Convenţie, membrii CPT sunt aleşi de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei cu majoritate absolută de voturi de pe o listă de candidaţi întocmită de către Biroul Adunării Parlamentare a Consiliul Europei (APCE). În vederea elaborării acestei liste, delegaţia naţională a fiecărei părţi în Adunarea Parlamentară prezintă trei candidaţi, dintre care cel puţin doi au cetăţenia statului respectiv.

Articolul 5, alineatul 3 din Convenţie prevede că membrii CPT sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani şi pot fi realeşi de două ori.

În conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Convenţie, membrii CPT sunt aleşi dintre persoanele cu o înaltă moralitate, recunoscute pentru competenţa lor în domeniul drepturilor omului sau care au experienţă profesională în domeniile pe care le tratează Convenţia.

Membrii CPT sunt experţi independenţi şi imparţiali în exercitarea mandatelor lor şi activează cu titlu individual. Aceştia trebuie să fie disponibili pentru participarea la misiunile de evaluare efectuate în statele părţi la Convenţie.

Pentru a fi propus ca reprezentant al României în CPT, candidaţii trebuie să dovedească îndeplinirea următoarelor condiţii: capacitate deplină de exerciţiu; bună reputaţie profesională şi morală; diplomă de licenţă într-un domeniu de activitate cu relevanţă pentru aplicarea Convenţiei; experienţă profesională considerabilă în domeniul reglementat de Convenţie (de exemplu magistrat, avocat, medic legist, psihiatru, sociolog, specialist pe probleme penitenciare, poliţist, expert în domeniul drepturilor omului); cunoaştere aprofundată a domeniului drepturilor omului şi a instrumentelor juridice internaţionale în materie; cunoaştere aprofundată a uneia dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei (engleza sau franceză); lipsa antecedentelor penale; certificarea faptului că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu a colaborat cu acestea; disponibilitatea de a participa la misiunile CPT; compatibilitate între statutul de membru CPT şi funcţia exercitată pe plan naţional.

Conform Rezoluţiei nr. 1540 (2007) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Ameliorarea procedurilor de alegere a membrilor CPT, sunt încurajate candidaturile feminine, astfel încât lista propunerilor formulate de delegaţiile naţionale să cuprindă reprezentanţi ai ambelor sexe.

Ştire preşuată de la: Agerpres