PE vrea să reducă cu 50% risipa de alimente. 79 de milioane de europeni trăiesc sub limita sărăciei

Parlamentul European (PE) a adoptat, joi, o rezoluţie pentru luarea de măsuri pentru înjumătăţirea risipei de alimente până în 2025, având în vedere că anual, în gospodării, supermarketuri, restaurante şi de-a lungul reţelelor de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50 la sută din alimentele sănătoase.

Parlamentul a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi, luarea unor măsuri urgente pentru a înjumătăţi până în 2025 risipa de alimente şi a permite accesul la hrană pentru cetăţenii europeni cu mijloace modeste.

"Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile" , se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Deoarece alimentele sunt irosite în toate stadiile - de către producători, procesatori, distribuitori şi consumatori, deputaţii europeni cer o strategie coordonată, care să combine măsuri la nivel european şi naţional, pentru a îmbunătăţi eficienţa lanţurilor de furnizare şi consum a alimentelor, pentru fiecare sector şi a aborda de urgenţă problema risipei de alimente.

Un studiu al CE avertizează că dacă nu se acţionează acum, risipa de alimente va creşte cu 40 la sută până în 2020.

Risipa de alimente în UE în momentul de faţă este de 89 de milioane de kilograme pe an, adică 179 de kilograme pe cap de locuitor, iar previziunile pentru 2020, dacă nu se vor lua măsuri imediate, arată risipa va ajunge la 128 milioane de tone anual.

Responsabilitate pentru risipa de alimente aparţine în primul rând gospodăriilor (42 la sută) şi producătorilor (39 la sută).

"Risipa de alimente a devenit un fenomen foarte răspândit în UE, dar nu a beneficiat de atenţia cuvenită până acum. Acest raport reprezintă un pas calitativ înainte, mingea aflându-se acum în curtea Comisiei. Nu aşteptăm decât o strategie convingătoare care va obliga cele 27 de state membre să abordeze în mod sistematic această problemă", a declarat raportorul Salvatore Caronna (S&D, IT) înaintea votului.

Iniţiatorii au arătat că pentru a reduce drastic până în 2025 risipa de alimente, trebuie să fie lansate campanii de sensibilizare atât la nivel european, cât şi naţional, pentru a informa publicul cum să evite irosirea alimentelor.

Statele Membre vor trebui să introducă cursuri în unităţile de învăţământ, care să explice cum trebuie păstrate, gătite şi aruncate la gunoi alimentele şi, de asemenea, să facă schimb de experienţă în acest sens.

De asemenea, pentru a promova ideea aplicării principiului durabilităţii în domeniul resurselor de hrană, deputaţii europeni au cerut ca anul 2014 să fie desemnat "An european împotriva risipei alimentelor".

Pentru evitarea situaţiilor în care cei care vând alimentele ajung să ofere alimente prea aproape de data de expirare, crescând astfel probabilitatea ca alimentele să ajungă la gunoi, ar putea fi introdusă dubla etichetare, cu menţionarea pe ambalaj a datei până la care alimentul poate fi vândut (data limită de vânzare) şi a datei până la care poate fi consumat (data limită de consum), potrivit rezoluţiei.

În plus, aceasta cere Comisiei Europene şi Statelor Membre să se asigure în primul rând că, în rândul consumatorilor, există înţelegerea a ceea ce înseamnă etichetarea folosită în acest moment în Uniunea Europeană, cum ar fi cea referitoare la calitate "recomandat înainte de data..." şi cea referitoare la siguranţa alimentară "utilizaţi înainte de data...".

Pentru a da posibilitatea consumatorilor să cumpere doar cantităţile de hrană de care au nevoie, ambalajele alimentare trebuie să acopere o gama variata de dimensiuni şi să fie astfel concepute încât să păstreze cât mai bine alimentele iar alimentele aproape de data expirării şi produsele alimentele deteriorate trebuie vândute cu preţ redus, pentru a le face mai accesibile celor nevoiaşi, susţin deputaţii europeni.

Iniţiatorii rezoluţiei au mai prevăzut că regulile de licitaţie publică pentru servicii de catering trebuie aduse la zi astfel încât să includă condiţia ca, ori de câte ori este posibil, contractele să fie oferite firmelor care folosesc produse locale şi donează sau redistribuie, gratuit, mâncarea rămasă către cei nevoiaşi sau către băncile de alimente, în loc să o arunce pur şi simplu.

"Măsurile de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente populaţiei defavorizate, sau programele care încurajează consumul de fructe şi lapte în şcoli, trebuie să fie adaptate astfel încât să asigure evitarea risipei", mai precizează rezoluţia.

Deputaţii europeni au apreciat iniţiativele existente în unele state membre, de a recupera alimentele nevândute şi de a le oferi celor nevoiaşi şi au invitat distribuitorii să ia parte la astfel de programe.

Știre preluată de la: Mediafax

Daciana Sârbu cere legi drastice în privința publicitătii alimentelor

Europarlamentarul român, Daciana Sârbu, cere Comisiei Europene reguli clare în privința publicității produselor alimentare și solicită reglementarea fermă a promovării produselor care pretind, prin intermediul etichetei, beneficii asupra sănătății consumatorilor.

Astfel, o lege comunitară adoptată în 2006 prevede că un aliment nu poate pretinde că aduce beneficii pentru sănătatea consumatorului – prin caracteristici precum conținutul redus de sare – dacă el conține, în același timp, cantități mari dintr-un ingredient nesănătos. Dar Comisia Europeană nu a reglementat, nici pana la aceasta dată, aceste cantități, deși termenul limita pentru emiterea acestor precizări a fost depășit de mai multe ori.

„Astăzi, un produs alimentar ne poate îmbia de pe etichetă prin faptul că are puține grăsimi, iar asta ne poate convinge că luam de pe raft un produs sănătos, când de fapt el conține cantități uriașe de sare sau de alte ingrediente nocive. Acest lucru este profund incorect; suntem într-o zona gri, care aduce profit marilor producători de alimente si suferința - consumatorilor. Am cerut Comisiei Europene să reglementeze rapid si foarte clar acest lucru”, afirmă eurodeputata, membră în Comisia de Sănătate publică a PE.

Daciana Sârbu a adresat solicitarea împreună cu Glenis Willmott, liderul delegației laburiștilor britanici din Parlamentul European, după consultări cu asociații europene ale consumatorilor.

Deputaţii europeni dezbat diferențele de calitate între produsele alimentare

Fenomenul este puțin cunoscut în Europa de Vest, dar consumatorii din Europa de Est se plâng constant de diferența de calitate între produsele alimentare care ar trebui să fie identice. Deputaţii europeni au abordat această problemă într-o dezbatere referitoare la o întrebare orală pusă de eurodeputata Elena Oana Antonescu (România), de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat).

Teste recente organizate de Asociația Consumatorilor din Slovacia pe produse precum Coca-Cola, Nescafé sau Milka au arătat că ingredientele unora (Coca-Cola și Nescafé) variază de la țară la țară. Într-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, reprezentantul Comisiei Jérôme Lepeintre a arătat că producătorii schimbă ingredientele în funcție de puterea de cumpărare, gusturile și tradițiile din diferite țări (de exemplu, Nutella este mai solidă în Germania decât în Franța, deoarece în Franța pâinea este mai puțin rezistentă decât în Germania).

Participanții la dezbatere au căzut de acord că, deși UE nu poate impune rețeta, consumatorii au dreptul de a fi informați despre compoziția produselor. Eurodeputata Elena Oana Antonescu (România), de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), care a pus Comisiei o întrebare privind diferențele în calitatea produselor alimentare comercializate în Uniunea Europeană, a spus că europenii sunt conștienți de diferențele de calitate și că nu ar trebui să existe consumatori de categoria a doua.

Socialistul ceh Pavel Poc a spus că în fiecare zi primește întrebări pe această temă. „De ce există UE dacă nu poate să își protejeze consumatorii?“, este una din întrebările primite de la alegători. János Áder (Ungaria), de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), a arătat că unii producători au recunoscut deja că folosesc diferite ingrediente în funcție de stat și că i-au lăsat pe consumatori să creadă că produsul este identic. Doamna Antonescu regretă faptul că nu există reguli europene care „să pedepsească acest comportament discriminatoriu“ și cere Comisiei Europene să „facă rapid studii și sondaje“ privind calitatea ingredientelor folosite de unii producători în diferite state UE.

Sursa: Parlamentul European

Eurostat: Românii au cheltuit cel mai mult din UE pe alimente raportat la cheltuielile de uz casnic, în 2009

Alimentele, băuturile alcoolice şi non-alcoolice, precum şi serviciile de catering însumează în România 34,1% din cheltuielile de uz casnic, potrivit unor statistici Eurostat efectuate pe baza datelor din 2009. Concret, 26,6% din cheltuielile casnice merg către alimente, 2,5% către băuturi non-alcoolice, 2,2% sunt destinate băuturilor alcoolice, iar 2,8% reprezintă serviciile de catering.

Pentru comparaţie, media europeană este 11,9 % pentru alimente, 1,2% pentru băuturi non-alcoolice, 1,5% pentru băuturi alcoolice şi 6,9% pentru servicii de catering.

În ceea ce priveşte procentul cheltuielilor pentru alimente din totalul celor casnice, România este fruntaşă (26,6%), fiind urmată de Lituania (23,3%), Bulgaria (21%) şi Estonia (20,9%). De menţionat, însă, că datele cu privire la Lituania sunt din 2007, iar cele referitoare la Bulgaria, din 2005.

De asemenea, România ocupă locul doi în privinţa băuturilor non-alcoolice, fiind depăşită doar de Ungaria, cu 2,6%.

Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor pe băuturi alcoolice în cheltuielile casnice se înregistrează în Estonia (5,8%), Ungaria (5%) şi Lituania (5% în 2007). La cheltuielile pentru servicii de catering, pe primul loc se situează Spania (14,8%), apoi Irlanda (11,8% în 2008), urmată de Grecia (10,4%).

Statisticile Eurostat prezintă şi situaţia din 2008 a vânzărilor cu amănuntul a produselor alimentare, a băuturilor alcoolice, non-alcoolice, precum şi a produselor din tutun.

În ceea ce priveşte companiile de vânzare cu amănuntul, nespecializate pe anumite produse - dar în care predomină alimentele, băuturile şi tutunul - România se află pe locul 2, cu aproximativ 60.000 astfel de companii. Pe primul loc se situează Polonia, cu circa 68.000. Ca număr de angajaţi în acest domeniu, însă, Marea Britanie este în frunte, cu aproximativ 1.100.000 angajaţi în circa 30.000 de companii de acest gen. Prin comparaţie, la cele 60.000 de companii, România nu are decât aproximativ 238.000 de angajaţi.

Cele mai multe companii de vânzare cu amănuntul specializate pe alimente se aflau în 2008 în Spania (23% din totalul companiilor din UE şi 18% din totalul angajaţilor), Italia (22%, respectiv 15%), Germania (6%, respectiv 14%) şi Marea Britanie (6%, respectiv 12%).

Ştire preluată de la: Agerpres