AFP: Franţa şi Polonia au experimentat dispute similare cu cea din România privind reprezentarea la UE

Franţa şi Polonia s-au confruntat, în trecut, cu polemici similare cu cea existentă în România, între preşedinte şi premier, privind reprezentarea ţării la reuniunile europene.

AFP prezintă situaţia din România, unde Parlamentul a adoptat declaraţia propusă de USL, potrivit căreia primul-ministru, şi nu preşedintele, trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie.

"Decizia, care nu are caracter constrângător, riscă să îl nemulţumească pe preşedinte, care a reprezentat permanent România la summiturile europene după 2008", apreciază AFP.

"Polemici similare au avut loc în Franţa, în timpul mandatului preşedintelui François Mitterrand şi celui al premierului Jacques Chirac, apoi, între Chirac, devenit preşedinte, şi premierul Lionel Jospin", precizează agenţia de ştiri franceză, reamintind că Jacques Chirac şi Lionel Jospin au asistat de mai multe ori împreună la summiturile Consiliului European.

"Şi Polonia s-a confruntat cu o situaţie similară în timpul mandatului preşedintelui ultraconservator Lech Kaczynski, care nu a ezitat, în 2009, să închirieze un avion pentru a se deplasa la Bruxelles, în contextul în care premierul liberal Donald Tusk încerca să îl împiedice să asiste la un summit al Consiliului European", observă AFP.

Ştire preluată de la: Mediafax

Eurodeputații „retrogradează“ agențiile de evaluare a creditului

Deputaţii europeni de la comisia pentru afaceri economice și monetare au dezbătut în cadrul unei audieri publice felul în care poate fi redusă încrederea în agențiile de evaluare a creditului, metodele de ameliorare a transparenței și recentele propuneri ale Comisiei Europene pentru un sistem „rotativ“.

Audierea a fost prezidată de eurodeputatul spaniol Pablo Zalba Bidegain de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat).

Comisia Europeană propune un sistem „rotativ“, prin care companiile sunt obligate să își schimbe agențiile de evaluare a creditului. Cele „3 mari“ agenții americane Standard and Poor's, Moody's Investor Services și Fitch Ratings însumează aproximativ 95% din piața mondială. Deputaţii europeni au discutat cu experți economici posibilele efecte ale distrugerii monopolului pentru diversificarea pieții.

Eurodeputatul francez Jean-Paul Gauzès de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) a spus că propunerea Comisiei Europene „nu va crește competitivitatea“. Susan Launi, de la Fitch Ratings, a susținut această opinie , adăugând că sistemul „rotativ“ va reduce transparența și va crește încrederea în agenții.

Liberalul german Wolf Klinz a arătat că agențiile își publică evaluările în momente nepotrivite: „cu o săptămâna înainte de reuniuni, avem noi evaluări. Știm că situația este dificilă și asistăm la alte retrogradări“. „Problemele legate de evaluări ar putea determina politicienii să impună noi reguli, care să oblige agențiile de evaluare a creditului să publice informațiile dorite de public“, a arătat eurodeputatul ceh Ivo Strejček, de la Conservatorii și Reformiștii Europeni.

Portughezul Miguel Portas, de la Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, a spus că agențiile de evaluare a creditului acționează ca niște autorități de reglementare, determinând condițiile pieței, după care fac profit în urma acestora. Thierry Philipponnat, secretarul general al Finance Watch, a susținut opinia domnului Portas, arătând că agențiile au o funcție de reglementare.

Raportorul Leonardo Domenici (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Italia) a spus că Parlamentul European ar trebui să se concentreze pe datoriile suverane și creșterea competitivității, lăsând ușa deschisă creării unei agenții europene de reglementare pentru agențiile de evaluare a creditului.

Sursa: Parlamentul European

Surse: CE pregăteşte somaţii pentru Ungaria

Comisia Europeană (CE) a analizat problema constituţiei ungare şi va cere Ungariei să modifice legile controversate referitoare la banca centrală şi la independenţa judecătorilor, a anunţat miercuri o sursă europeană, preluată de corespondentul RFI. Preocupările ce ţin de violarea dreptului comunitar rămân, iar o decizie împotriva Ungariei va fi luată probabil pe 17 ianuarie.

Astfel, sunt în lucru trei scrisori „de somaţie” menite să constrângă guvernul de la Budapesta să modifice reformele referitoare la banca centrală, statutul judecătorilor şi autoritatea ungară de protecție a datelor. Cele trei scrisori vor fi trimise la începutul săptămânii viitoare la Budapesta, precizează sursa citată.

Sursa din cadrul Comisiei Europene a arătat că unii responsabili guvernamentali maghiari au semnalat dispoziţia guvernului de a se conforma concluziilor CE. „Presiunile au început să aibă importanţă, mai mult sau mai puţin la nivelul guvernului ungar”, a indicat sursa.

Știre preluată de la: RFI

România a primit acordul Comisiei Europene pentru procesarea laptelui neconform până la finele lui 2013

România a primit acordul Comisiei Europene pentru procesarea laptelui neconform cu cerinţele comunitare, până la finele anului 2013, solicitarea fiind aprobată în unanimitate de statele membre, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş.

"Solicitarea României privind posibilitatea extinderii perioadei de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă, până la finele lui 2013, a fost votată în unanimitate de statele membre în Comitetul veterinar permanent pe domeniul siguranţei alimentelor. Astfel, România primeşte derogarea de a procesa încă doi ani şi lapte neconform, iar produsele obţinute din acest lapte se vor pune doar pe piaţa naţională", a subliniat Radu Roatiş.

Şeful ANSVSA a menţionat că decizia Comisiei Europene va fi retroactivă chiar dacă ea nu va fi publicată în buletinul oficial al CE până la 1 ianuarie 2012. "Această decizie este retroactivă chiar dacă nu este publicată până la 1 ianuarie 2012. Acest lucru înseamnă că nu va fi nicio problemă pentru procesatori să colecteze lapte şi să-l transforme în produse", a explicat Radu Roatiş.

Solicitarea României a fost acceptată doar pentru laptele materie primă, nu şi pentru unităţile de procesare.

Această derogare oferă, în primul rând, procesatorilor posibilitatea de a colecta lapte de vacă de la gospodăriile ţărăneşti cu 1-3 vaci, dar şi de a oferi produse lactate pe o piaţă internă sufocată de produse din import.

Laptele crud de vacă trebuie să îndeplinească standardul de calitate din UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru. În aceste condiţii, fermierii trebuie să producă numai lapte de calitate europeană (care respectă parametri de igienă de curăţenie şi de sănătate ai animalului şi ai mediului de creştere), iar procesatorii trebuie să preia numai lapte conform standardelor UE.

Potrivit datelor ANSVSA, la ora actuală 82 de unităţi din România procesează lapte conform şi lapte neconform fără a avea linii separate, iar două unităţi procesează pe linii separate laptele conform şi cel care nu îndeplineşte cerinţele comunitare. Circa 30% din laptele prelucrat în România este lapte neconform.

În 2010, producţia totală de lapte a fost de 4,4 miliarde de litri, din care 1,2 miliarde de litri s-au vândut direct pe piaţă. Circa 993 de milioane de litri au ajuns în unităţi specializate, 1,7 miliarde de litri au rămas în ferme pentru consum familial, iar 434 de milioane de litri reprezintă consumul tehnologic. Fabricile au o capacitate proiectată de 2,67 miliarde de litri, însă, doar 1,35 miliarde de litri este acoperită.

În negocierile cu Uniunea Europeană, România a primit dreptul să realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări către fabricile de procesare.

Știre preluată de la: Agerpres

CE: Întreprinderile mai responsabile pot stimula o mai mare creştere economică în Europa

Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri în sprijinul antreprenoriatului și a întreprinderilor responsabile și a propus simplificarea normelor contabile aplicabile IMM-urilor, ceea ce le-ar putea permite acestora să economisească până la 1,7 miliarde euro pe an.

Iniţiativa este completată de o strategie ambiţioasă privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, pentru a genera un nivel mai ridicat de încredere în întreprinderi în rândul consumatorilor.

„Acest pachet de măsuri este atât în interesul întreprinderilor, cât şi al societăţii europene în ansamblul său. El reduce sarcinile administrative impuse întreprinderilor mici şi mijlocii şi stabileşte condiţiile pentru o economie socială de piaţă, puternică şi dinamică, pe termen mediu şi lung”, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru întreprinderi şi politica industrială.

Iniţiativa privind antreprenoriatul social conţine o serie de acţiuni de sprijinire a dezvoltării în continuare a acesteia. Iniţiativa propune modalităţi de îmbunătăţire a accesului întreprinderilor sociale la finanţare, inclusiv la finanţarea UE prin intermediul fondurilor structurale şi al unui viitor instrument financiar destinat să furnizeze fonduri sociale de investiţii şi intermediari financiari dotaţi cu instrumente în materie de capitaluri proprii, de datorii şi de partajare a riscurilor.

Totodată, prin modificarea directivelor contabile, Comisia urmăreşte reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile mici. De asemenea, simplificarea întocmirii situaţiilor financiare le-ar face mai comparabile, mai clare şi mai uşor de înţeles. Se estimează că IMM-urile vor realiza o reducere potenţială a costurilor de 1,7 miliarde EUR pe an.

Propunerile de revizuire a directivelor contabile şi a Directivei privind transparenţa urmează să fie prezentate spre adoptare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE. Comunicarea privind antreprenoriatul social constituie punctul de plecare pentru o serie de iniţiative legislative şi nelegislative care urmează să fie prezentate în următorii doi ani. O primă ocazie de a discuta aceste iniţiative cu părţile interesate va fi în cadrul Conferinţei privind economia socială şi întreprinderile sociale, găzduită de Comisie la 18 noiembrie 2011, la Bruxelles.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

CE doreşte ca 700.000 dintre juriştii statelor membre să fie pregătiţi în dreptul UE

Comisia Europeană (CE) a anunţat, la data de 13 septembrie, printr-un document de politică publică, obiectivul de a creşte numărul de jurişti pregătiţi în domeniul dreptului Uniunii Europene. Concret, documentul de orientare amintit stabileşte ca până în anul 2020 în UE să existe 700.000 de jurişti cu pregătire în dreptul Uniunii Europene.

Scopul acestei iniţiative este acela de a avea profesionişti care să aplice dreptul UE, lucru care reprezintă, de fapt, o parte a activităţii lor de judecători, avocaţi, procurori şi jurişti la nivel naţional.

Pe de altă parte, existenţa unui număr mare de jurişti cu pregătire în dreptul UE va genera o mai mare încredere reciprocă între diferitele sisteme legale din Europa şi va îmbunătăţi implementarea legislaţiei comunitare.

În Uniunea Europeană există în prezent aproximativ 1,4 milioane de jurişti (judecători, avocaţi, procurori, notari, etc.), iar Comisia doreşte ca cel puţin 700.000 dintre aceştia să fie pregătiţi în dreptul UE. CE îşi propune, totuşi, ca toţi juriştii să beneficieze, măcar o dată în cariera lor, de o perioadă de pregătire în dreptul UE, care să dureze minim o săptămână.

Pentru pregătirea cât mai multor jurişti în domeniul dreptului european, Comisia solicită guvernelor naţionale, dar şi tuturor structurilor de profil să sprijine acest demers. Mai mult, executivul UE intenţionează să faciliteze accesul la fondurile europene pentru finanţarea unor proiecte de pregătire de înaltă calitate.

Pregătirea judiciară în domeniul dreptului european va cuprinde legislaţia UE, inclusiv dreptul material şi de procedură, dar şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. De asemenea, pregătirea va include şi cunoştinţe despre sistemele judiciare naţionale.

Schema de pregătire judiciară europeană cuprinde atât activităţile de pregătire judiciară în general, fie că sunt organizate la nivel local, naţional sau european, cât şi schimburi de experienţă între juriştii din statele membre.

Pregătirea în domeniul juridic reprezintă în primul rând o responsabilitate naţională, aşa cum subliniază o rezoluţie din 2008 a Consiliului. Pe de altă parte, însă, Tratatul de la Lisabona face apel la UE să sprijine activităţile de pregătire juridică.

Sursa: Departamentul pentru Afaceri Europene