Maxim istoric pentru şomajul din zona euro

Şomajul din zona euro a crescut la 11%, un nou maxim istoric, reflectând impactul crizei datoriilor de stat, însoţită de măsuri de austeritate pe întregul continent şi de un impas economic dificil pentru statele mediteraneene.

Rata şomajului din zona euro a fost de 11% în aprilie, a anunţat vineri Eurostat, revizuind totodată cifrele pentru luna martie de la 10,9% la 11%.

În UE, rata şomajului a crescut de la 10,2% în martie la 10,3% în aprilie.

În a patra lună a anului trecut, şomajul era de 9,9% în zona euro, respectiv 9,5% în UE.

Numărul şomerilor din UE a crescut în aprilie la 24,667 milioane, cu 110.000 mai mulţi decât în martie, respectiv cu 1,932 milioane mai mulţi faţă de aprilie 2011.

În zona euro, numărul şomerilor a crescut cu 102.000 în aprilie, respectiv cu 1,797 milioane în ultimele 12 luni, la 17,4 milioane.

Cel mai scăzut şomaj a fost înregistrat în Austria (3,9%), Luxemburg şi Olanda (5,2% fiecare) şi Germania (5,4%), la polul opus situându-se Spania (24,3%), Grecia (21,7%), Letonia şi Portugalia (5,2%).

Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a crescut la 22,4% în UE, respectiv 22,2% în zona euro, cu situaţii îngrijorătoare în Grecia, 52,7%, şi Spania, 51,5%.

Cu o rată a şomajului de 7,4%, similară cu cea înregistrată în Belgia, România este încadrată în statistica Eurostat de Suedia (7,3%) şi Danemarca (7,6 %).

Știre preluată de la: Mediafax

Conferință ENPARD pe tema modernizării strategice a agriculturii în țările din vecinătatea UE

Înalți funcționari din domeniul agriculturii din țările din vecinătatea Uniunii Europene s-au întâlnit,  joi și vineri, la Bruxelles, pentru a discuta despre modernizarea sectorului agricol din țările lor în cadrul unei Conferințe pe tema Programului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene (ENPARD).

ENPARD este o inițiativă politică nouă, care face parte din angajamentul UE pentru o creștere incluzivă și stabilitate în vecinătatea sa și recunoaște importanța potențială a agriculturii din punctul de vedere al securității alimentare, al producției sustenabile și al ocupării forței de muncă din mediul rural.

Comisarul Dacian Cioloș (Agricultură și Dezvoltare Rurală) și comisarul Štefan Füle (Extindere și politica europeană de vecinătate) au deschis împreună conferinţa în cadrul căreia au prezentat viziunea și abordarea programului, pentru funcționarii de nivel înalt responsabili cu agricultura, dezvoltarea rurală și cooperarea internațională din toate țările aflate la sud şi la est  de Uniunea Europeană, partenere în cadrul politicii europene de vecinătate.  

 „Prin această conferință, Comisia Europeană transmite un semnal foarte clar cu privire la dorința noastră de a face din agricultură nucleul relației cu vecinii și prietenii noștri din sud și est. Concret, suntem gata să ne împărtășim experiența și know-how-ul în cadrul unui parteneriat solid pentru dezvoltare rurală și pentru valorificarea sustenabilă a potențialului agricol al acestor regiuni. Acesta este sensul programelor ENPARD. Nu este vorba doar despre finanțare, ci și despre metodele de lucru care s-au dovedit eficiente în special în faza de aderare a noilor state membre ale Uniunii Europene”, a declarat Comisarul Dacian Cioloș.

Conferința a oferit participanților posibilitatea de a purta discuții aprofundate despre modul în care programul poate răspunde cel mai bine dificultăților din zonele agricole și rurale ale propriilor țări. Totodată, participanții au aflat despre experiențele acumulate în noile state membre ale Uniunii Europene (UE-12) în privința modernizării agriculturii și a zonelor rurale, fiind prezentate lecții învățate în cadrul programelor SAPARD și IPARD, care au adus rezultate semnificative în faza de preaderare.

La conferinţă au participat oficiali din: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Croația, Israel, Iordania, Liban, Libia, Republica Moldova, Maroc, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Tunisia și Ucraina, precum și reprezentanți ai FAO.

ENPARD a fost creat prin două comunicări comune ale Comisiei Europene și ale Serviciului European de Acțiune Externă, din martie și mai 2011.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

PE: Eforturile de asistență în dezastre trebuie să se concentreze pe drepturile omului

Comisiile pentru drepturile omului și dezvoltare au dezbătut marți un studiu potrivit căruia la nivel european mai trebuie făcute eforturi în ceea ce privește depășirea crizelor produse de dezastrele naturale.

Potrivit studiului, la mai mult de doi ani după cutremurul din Haiti, aproape o jumătate de milion de oameni trăiesc, încă, în tabere, în condiții teribile.

„Experiențele trecutului arată că în crizele umanitare drepturile persoanelor afectate au fost amenințate, iar lucrurile nu se ameliorează. Trebuie să ne asigurăm că învățăm din aceste experiențe și că nu repetăm erorile trecutului, mai ales în ceea ce privește femeile și copiii“, a arătat în cadrul dezbaterii Michèle Striffler (Franța), de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), vicepreședinta comisiei pentru dezvoltare.  

Autorul studiului, profesorul Horst Fischer, președintele Centrului European Inter-universitar pentru Drepturile Omului și Democratizare, a declarat că „ne confruntăm cu noi dimensiuni ale dezastrelor“, arătând exemplul Deepwater Horizon din Golful Mexicului, care are efecte pe termen lung asupra mediului și oamenilor.

Conform recomandărilor formulate pe baza studiului, Parlamentul European ar trebui să facă un studiu internațional privind protecția drepturilor omului după dezastrele naturale, în timp ce obligațiilor statelor și organizațiilor ce oferă asistență trebuie să li se acorde mai multă atenție. În același timp, UE ar trebui să monitorizeze implementarea drepturilor omului în operațiunile de asistență.

Sursa: Parlamentul European

ACTA: trei comisii parlamentare votează împotriva controversatului acord

Acord comercial de combatere a contrafacerii a intrat în faza finală după ce trei comisii parlamentare și-au votat recomandările pe 31 mai. Comisia pentru afaceri juridice a votat împotriva unei propuneri de aviz care recomanda aprobarea acordului, iar comisiile pentru industrie și libertăți civile au aprobat rapoarte ce recomandă respingerea ACTA.

Pentru ca ACTA să intre în vigoare în UE, trebuie aprobat de Parlamentul European și Consiliu și ratificat în statele membre. Votul în plen este programat pentru perioada de sesiune din 3-5 iulie și va lua în considerare recomandarea comisiei pentru comerț internațional, responsabilă cu dosarul. Aceasta va primi avizul altor patru comisii, cele pentru afaceri juridice, libertăți civile, industrie și dezvoltare.

Comisia pentru dezvoltare va vota pe 4 iunie asupra unui proiect de aviz în favoarea aprobării.Cu toate acestea, trei amendamente au fost deja prezentate cerând respingerea ACTA.

Raportorul David Martin (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Regatul Unit) cere în raportul său respingerea acordului în Parlament. Comisia pentru comerț internațional va vota recomandarea sa pe 20-21 iunie.

Comisia Europeană cere aprobarea ACTA. Pe 10 mai, a trimis acordul la Curtea de Justiție pentru o decizie asupra compatibilității acestuia cu drepturile și libertățile fundamentale UE. Comisia a cerut Parlamentului să aștepte decizia Curții înainte de a vota.

ACTA are scopul de a ameliora punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional. Multe țări sunt îngrijorate că economiile lor ar putea suferi mari pierderi din cauza contrafacerii și pirateriei. Există, însă, temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetățenilor. Cei ce se opun acordului se plâng și de faptul că negocierile s-au făcut în secret. 

Sursa: Parlamentul European

Preşedintele Băncii Mondiale: Zona euro trebuie să fie gata să recapitalizeze băncile, dacă Grecia părăseşte blocul

Liderii europeni trebuie să fie pregătiţi să recapitalizeze băncile în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro şi să asigure finanţare Spaniei pentru a preveni colapsul economic al ţării, a declarat vineri preşedintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick.

Dacă Grecia se va retrage din zona euro şi liderii europeni nu vor acţiona decisiv pentru sprijinirea băncilor, criza rezultată ar putea împinge întreg continentul într-o "zonă periculoasă", scrie Zoellick într-un editorial publicat de Financial Times.

"Liderii zonei euro trebuie să fie pregătiţi, psihologic şi prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), să recapitalieze băncile. În zona euro, garanţiile asigurate la nivelul statelor membre nu vor fi suficiente, vor fi de ajuns numai garanţii la nivelul întregii regiuni.Liderii europeni sunt departe de a fi pregătiţi pentru această situaţie", avertizează Zoellick.

Alegerile generale din Grecia programate pentru 17 iunie ar putea decide dacă statul rămâne sau pleacă din zona euro, în funcţie de rezultatul obţinut de partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul de finanţare externă cu UE şi FMI.

Joi, Comisia Europeană a indicat că nu este posibil ca băncile din zona euro să fie recapitalizare direct prin MES, însă afirmaţia pare să contrazită un document publicat miercuri tot de Executivul UE, notează Reuters.

Zoellick, al cărui mandat la şefia BM se va încheia la 30 iunie, a adăugat că simple injecţii de lichiditate vor fi insuficiente.

Liderii europeni trebuie să se asigure că băncile vor direcţiona acei bani către economia reală, pentru a preveni o criză a creditului asemănătoare cu cea care a urmat falimentului Lehman Brothers în 2008.

"Dacă băncile vor primi ajutoare de urgenţă, vor fi necesare presiuni asupra lor pentru a continua să-şi finanţeze clienţii", a spus Zoellick.

Pe termen mediu, zona euro ar trebui de asemenea să stabilească garanţii de finanţare pentru ţări precum Spania, fie prin MES, fie prin oblicaţiuni comune la nivelul regiunii, a mai afirmat oficialul american.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a dezminţit joi informaţii apărute în presă conform cărora creditorul de la Washington ar pregăti un pachet de asistenţă pentru Spania.

Lagarde a precizat că FMI nu a primit nicio cerere de finanţare din partea Madridului.

Spania a anunţat recent că guvernele regionale, puternic îndatorate, au de refinanţat în acest an datorii de 36 miliarde euro, cu mult peste suma indicată anterior, de 8 miliarde euro.

Știre preluată de la: Mediafax